ICCJ. Decizia nr. 3059/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3059/2014
Dosar nr. 1536/232/2013
Şedinţa de la 26 iunie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii judiciare
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Găeşti la data de 26 aprilie 2013 sub nr. 1536/232/2013, petenta SC M.C. SRL a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie încheiat la data de 09 aprilie 2013 de către intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.
2. Hotărârea primei instanţe în conflict
Prin Sentinţa civilă nr. 2575 din 28 noiembrie 2013, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
3. Hotărârea celei de-a doua instanţe în conflict
Prin Sentinţa civilă nr. 1653 din 4 aprilie 2014, Judecătoria Brăila, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Brăila invocată de instanţă din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găieşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecarea cauzei înaintând dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în drept să hotărască asupra conflictului.
4. Regulatorul de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin procesul-verbal încheiat la data de 09 aprilie 2013, petenta SC M.C. SRL a fost sancţionată contravenţional cu amendă, reţinându-se în sarcina sa că, la data de 09 aprilie 2013, vehiculul care îi aparţine a circulat în zona DN 2B Km 108 Brăila, fără a deţine rovinietă valabilă.
Potrivit art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M.Of. nr. 89/12.02.2013, plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul.
Legea nr. 2/2013 a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 şi se aplică tuturor proceselor începute după această dată.
Regimul juridic al contravenţiilor este prevăzut de O.G. nr. 2/2001, iar, potrivit art. 32, plângerea este de competenţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia. Însă, conform art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, "Prin derogare de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul".
Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă a fost publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013, intrând în vigoare, conform art. 78 din Constituţia României, republicată, la 3 zile de la această dată, respectiv la 15 februarie 2013, în textul ei neprevăzându-se o dată ulterioară.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, plângerea contravenţională a fost înregistrată pe rolul primei instanţe la data de 3 mai 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, fiind aplicabile dispoziţiile acestei legi, respectiv dispoziţiile derogatorii ale art. 101 din O.G. nr. 15/2002.
Regula în materia aplicării în timp a normelor de procedură este cea înscrisă în dispoziţiile art. 24 coroborate cu art. 25 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
De asemenea, art. 101 din O.G. nr. 15/2002, anterior citat, face referire la introducerea plângerii la judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază petentul.
Prin urmare, competenţa teritorială trebuie stabilită prin raportare la momentul sesizării instanţei, relevanţă având sediul societăţii petente, care este în comuna Visina, judeţul Dâmboviţa, în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Găeşti.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Găeşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC M.C. SRL în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2014.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 3058/2014. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 3063/2014. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
