ICCJ. Decizia nr. 3265/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3265/2014
Dosar nr. 1625/2/2012
Şedinţa publică de la 16 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4869 din 11 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., şi, în consecinţă, a constatat calitatea pârâtului C.I. de lucrător al Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului apreciat că în speţă sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
A reţinut, mai întâi, că, prin cererea din 17 august 2009, adresată C.N.S.A.S. de către D.D., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor fond informativ.
A mai constatat că pârâtul a avut gradele de locotenent , locotenent major şi, respectiv, căpitan din cadrul I.J.S. Constanţa.
Instanţa de fond a apreciat că, prin activităţile desfăşurate, anume dispunerea de verificări cu privire la o serie de persoane, pârâtul a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute atât de legislaţia internă în vigoare în acea perioadă, cât şi de legislaţia internaţională, respectiv dreptul la viaţă privată, prevăzut de Constituţia României, coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Îngrădirea acestor drepturi s-a realizat prin instrumentarea, de către pârât, a dosarelor de investigaţii deschise în privinţa persoanelor pentru stabilirea activităţii şi atitudinii faţă de regim, a concepţiilor lor politice, a naturii relaţiilor acestora cu diverse persoane.
Curtea a arătat că erau considerate ca ostile regimului totalitar comunist orice critici aduse ideologiei oficiale, legăturile cu cetăţenii străini, intenţia de a părăsi teritoriul României etc., iar măsurile luate de către pârât au urmărit în mod evident susţinerea sistemului totalitar comunist.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei nr. 4869 din 11 septembrie 2012 a formulat recurs pârâtul C.I., solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii cererii reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul a arătat că participarea sa la instrumentarea Dosarului I 243096 privind pe dl. D.D. este materializată exclusiv prin răspunsul trimis la adresa din 23 ianuarie 1986, din a cărei analiză rezultă cu claritate cu recurentul nu a participat la nici una dintre măsurile pe care Securitatea oraşului Medgidia le-a întreprins în legătură cu cel în cauză şi nu a participat efectiv la instrumentarea dosarului respectiv.
A mai susţinut că solicitările sale de obţinere a unor date şi informaţii, invocate de către C.N.S.A.S., nu se înscriu în categoria activităţilor prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, ele constituind activităţi specifice serviciilor de informaţii, care nu se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 24/1998.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând actele şi înscrisurile dosarului, prin prisma criticilor aduse în recurs şi raportat la dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte apreciază recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Intimatul-reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe recurentul-pârât.
Verificările au fost efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către D.D., în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G.nr. 24/2008.
Prima instanţă a reţinut în mod corect, pe baza documentaţiei prezentate de C.N.S.A.S., că recurentul-pârât a avut calitatea de ofiţer al Securităţii şi că, în această calitate, a desfăşurat activităţi prin care a îngrădit exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aceasta fiind şi concluzia instanţei de recurs.
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 „lucrător al Securităţii” este orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Recurentul-pârât C.I. îndeplineşte prima din aceste condiţii, deoarece a avut gradele de locotenent, locotenent major şi, respectiv, căpitan din cadrul I.J.S. Constanţa.
În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a reţinut, în mod constant, că din interpretarea art. 1 alin. (1), alin. (7) şi alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008 rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituţie, ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că au fost subiecţi ai unui dosar din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte sfera verificării calităţii de lucrător al Securităţii, aceasta este limitată la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana-subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, iar nu şi la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au cerut verificarea, cu excepţia persoanelor care sunt supuse verificării din oficiu.
În acest context, analiza motivelor de recurs se va limita numai la activitatea recurentului privind pe numitul D.D., în condiţiile în care C.N.S.A.S. a fost sesizat numai cu privire la această persoană.
Înalta Curte apreciază că înscrisurile depuse la dosar dovedesc participarea recurentului la măsurile ce aveau ca efect imixtiunea organelor Securităţii în viaţa privată a numitului D.D., titularul cererii de verificare, astfel că este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie instituită de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
În fine, din examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., a rezultat că nu subzistă nici un alt motiv de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea hotărârii atacate.
În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul C.I. împotriva sentinţei civile nr. 4869 din 11 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3263/2014. Contencios. Anulare decizie Uniunea... | ICCJ. Decizia nr. 3269/2014. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
