ICCJ. Decizia nr. 3258/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3258/2014
Dosar nr. 62/32/2013
Şedinţa publică de la 16 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Judeţul Bacău, prin Preşedintele Consiliului Judeţean, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor, Direcţia Generală AM POS Mediu, anularea notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 2 octombrie 2012 şi a deciziei din 14 noiembrie 2012.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 67 din 2 aprilie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Judeţul Bacău.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că echipa de control din cadrul Direcţiei Generale AM POS Mediu a verificat legalitatea atribuirii, în cadrul proiectului „Management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău”, implementat de Consiliul Judeţean Bacău, a contractului de furnizare din 28 martie 2012 „Furnizare de echipamente de pre-colectare a deşeurilor în judeţul Bacău”, fiind emisă nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 2 octombrie 2012, prin care s-a concluzionat că autoritatea contractantă nu a publicat subfactorii de evaluare şi punctajul aferent în baza cărora se realizează evaluarea ofertelor în procedura de licitaţie restrânsă.
S-a constatat că în etapa a II-a a procedurii de licitaţie restrânsă, Consiliul Judeţean Bacău a solicitat prezentarea de mostre pentru produsele ofertate, deşi în documentaţia de atribuire nu s-a înscris acest aspect, iar prin clarificări, în etapa a II-a, a introdus o serie de specificaţii care au avut ca efect producerea unor obstacole de natură a restrânge concurenţa între operatorii economici.
Autoritatea pârâtă a aplicat, în consecinţă, o corecţie financiară de 5% din valoarea fără T.V.A. a contractului de furnizare din 28 martie 2012, în conformitate cu prevederile pct. 5 din Anexa 1 din Ghidul pentru stabilirea corecţiilor financiare aplicabile cheltuielilor cofinanţate prin fonduri structurale sau de coeziune şi cu prevederile pct. 1.5 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, pentru nepublicarea tuturor factorilor de evaluare şi cerinţelor de calificare şi selecţie în documentaţia de atribuire şi anunţul de participare.
Instanţa de fond a mai reţinut că nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare din 2 octombrie 2012, aprobată de Directorul General al Direcţiei Generale AM POS Mediu, a fost comunicată autorităţii contractante Consiliul Judeţean Bacău, care a formulat contestaţie, respinsă prin decizia din 14 noiembrie 2012.
Instanţa de fond a apreciat că în mod corect Direcţia Generală AM POS Mediu a aplicat corecţia de 5%, reprezentând 1.191.418,25 RON, în condiţiile în care reclamantul nu a stabilit şi inserat în fişa de date a achiziţiei şi în anunţul de participare subfactorii de evaluare, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 35 şi art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, ale art. 4 din H.G. nr. 875/2011 şi O.U.G. 66/2011.
3. Motivele de recurs înfăţişate de recurentul-reclamant
Împotriva sentinţei civile nr. 67 din 2 aprilie 2013 în termen legal a formulat recurs reclamantul Judeţul Bacău prin Preşedintele Consiliului Judeţean, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Invocând ca temei de drept al căii de atac promovate prevederile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ. ca şi pe cele ale art. 3041 C. proc. civ. şi în contextul reluării situaţiei de fapt generatoare a prezentului litigiu, recurentul Judeţul Bacău a susţinut că hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Recurentul a arătat că în mod nelegal prima instanţă a reţinut că nu a făcut nicio dovadă clară şi fără echivoc a respectării prevederilor legale în materie, câtă vreme evaluarea ofertelor s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificări şi completări, aplicându-se tratamentul egal şi nediscriminatoriu operatorilor, subfactorii de evaluare regăsindu-se în documentaţia de atribuire respectiv în caietul de sarcini, documentaţie ce a fost postată în SEAP.
4. Apărările intimatului Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Intimatul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a formulat întâmpinare în cauză, invocând incidenţa prevederilor art. 4 alin. (3) din O.G. nr. 15/2013, pentru contractul de finanţare din 11 aprilie 2011, în sensul că, potrivit actului normativ indicat, corecţia financiară stabilită prin nota de constatare din 2 octombrie 2012 este suportată de la bugetul de stat, nemaifiind plătită de beneficiarul Consiliul Judeţean Bacău.
Faţă de cele învederate, şi cu referire la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2112/2013, admis în executarea O.G. nr. 15/2013, autoritatea intimată a invocat excepţia lipsei de interes în promovarea recursului solicitând admiterea acesteia şi respingerea cererii de anulare a notei de constatare din 2 octombrie 2012 deoarece corecţia aplicată a fost suportată de la bugetul de stat.
5. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
5.1. Înalta Curte, analizând cu prioritate, conform art. 137 C. proc. civ. excepţia lipsei de interes a recurentului-reclamant în promovarea recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, o va respinge ca nefondată pe considerentul că adoptarea O.G. nr. 15/2013, indicată ca temei al excepţiei, a intervenit ulterior introducerii acţiunii şi pronunţării hotărârii atacate, aspectele invocate de intimat ţinând în mod evident de executarea ulterioară a notei de constatare supusă examinării instanţei de contencios administrativ.
5.2. Analizând hotărârea atacată raportat la motivele de recurs formulate, faţă de prevederile legale aplicabile, şi prin prisma probatoriului administrat, Înalta Curte reţine că nu sunt fondate criticile recurentului-reclamant, circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în considerarea celor în continuare arătate.
Recurentul-reclamant a investit instanţa de contencios administrativ cu solicitarea de anulare a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 2 octombrie 2012 emisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Direcţia Generală AM POS Mediu ca şi a deciziei din 14 noiembrie 2012 de respingere a contestaţiei formulate împotriva notei de constatare.
Instanţa de fond, analizând probatoriul administrat în cauză raportat şi la prevederile O.U.G. nr. 34/2006, ale O.U.G. nr. 66/2011 şi ale H.G. nr. 875/2011 a respins ca nefondată acţiunea recurentei-reclamante, reţinând în esenţă, după cum rezultă de altfel şi din expunerea rezumativă de mai sus, că echipa de control a stabilit în mod corect că autoritatea contractantă a încălcat art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006 deoarece a menţionat numai factorii de evaluare, iar în ceea ce priveşte subfactorii, a menţionat doar că punctajele aferente acestora vor fi acordate în funcţie de punctele tari ale ofertei, raportat la obiectivele caietului de sarcini.
Prin motivele de recurs, succint formulate de altfel, recurentul-reclamant a reluat susţinerile şi argumentele cuprinse în acţiunea de chemare în judecată.
Înalta Curte, împărtăşind analiza şi argumentaţia instanţei de fond, constată că nu sunt fondate criticile recurentei faţă de prevederile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cu care:
„(1) În cazul aplicării criteriului «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire cel puţin ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi.
(2) Factorii de evaluare a ofertei, prevăzuţi la alin. (1), pot fi, alături de preţ: caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional, caracteristici de mediu, costuri de funcţionare, raportul cost/eficienţă, servicii post-vânzare şi asistenţă tehnică, termen de livrare sau de execuţie, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.
(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza, în mod clar, în invitaţia/anunţul de participare, precum şi în documentaţia de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora.
(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.
(5) Orice modificare şi/sau completare a factorilor de evaluare precizaţi conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire.”.
Raportat la prevederile legale arătate relevanţă prezintă împrejurarea că reclamantul-reclamant nu a adus la cunoştinţa ofertanţilor elementele esenţiale pe baza cărora aceştia îşi puteau elabora ofertele, mai cu seamă că nici în urma solicitărilor de clarificări nu a detaliat modul în care se va acorda punctajul pentru propunerea tehnică, pentru fiecare produs în parte şi nici nu a definit noţiunea „puncte tari” în raport cu care urmau a fi ierarhizaţi ofertanţii.
Aşa fiind, contrar celor afirmate de recurent, prin neprecizarea subfactorilor de evaluare, a ponderii acestora şi a algoritmului de calcul aferent, s-a realizat atât o discriminare a potenţialilor ofertanţi care nu au avut posibilitatea efectivă de a cunoaşte toate elementele în raport cu care puteau elabora oferta, cât şi a operatorilor economici participanţi în procedura de atribuire, ceea ce echivalează, din perspectivă juridică, cu încălcarea principiului tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici prevăzut de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.
Prin urmare, faţă de considerentele înfăţişate, reţinându-se legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de prima instanţă, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de intimatul-pârât Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Respinge recursul declarat de reclamantul Judeţul Bacău prin Preşedintele Consiliului Judeţean împotriva sentinţei civile nr. 67 din 2 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3271/2014. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 3179/2014. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
