ICCJ. Decizia nr. 3591/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3591/2014
Dosar nr. 8439/300/2013
Şedinţa de la 2 octombrie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba-Iulia, reclamantul Clubul C.T. Sibiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâta F.R.C.T., anularea parţială a hotărârii A.G.A. din 12 martie 2010, în ceea ce priveşte măsura excluderii reclamantei.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 103 din 12 aprilie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa nr. 228 din 6 februarie 2012, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei sectorului 2.
Judecătoria sectorului 2, prin sentinţa nr. 19058 din 27 noiembrie 2013 a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei sectorului 2.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia fiind suspendată judecata cauzei până la soluţionarea conflictului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Din actele dosarului rezultă că obiectul acţiunii îl reprezintă anularea unei hotărâri A.G.A. emisă de pârâta federaţie sportivă prin care s-a dispus măsura excluderii (radierii) unui club sportiv.
Înalta Curte, în acord cu cele constatate de Curtea de Apel Bucureşti, observă că, deşi prin dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 69/2000 s-a stabilit că federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ, totuşi statutul de utilitate publică recunoscut prin lege unei persoane juridice de drept privat nu are drept consecinţă automată includerea acesteia în categoria autorităţilor publice pentru totalitatea actelor juridice întocmite, indiferent de obiectul şi sfera lor de reglementare.
În ceea ce priveşte natura juridică a actului a cărui anulare face obiectul, prezentei acţiuni, se constată că acesta nu este şi nu poate fi asimilat unui act administrativ pentru că nu a fost emis de o autoritate publică în regim de putere publică şi nu exprimă voinţa de a da naştere, de a modifica sau de a stinge drepturi şi obligaţii în regim de putere publică.
Prin urmare, în cauză, competenţa de a soluţiona cauza nu aparţine instanţei de contencios, ci instanţei civile.
Pe de altă parte, potrivit art. 25 din O.G. nr. 26/2000 „deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23”; iar în art. 23 se arată că „hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă [alin. (1)], „hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz” [alin. (2)], „cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul” [alin. (3)].
Pentru aceste motive, va fi stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
2. Temeiul legal al regulatorului âe competenţă
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Clubul C.T. în contradictoriu cu pârâta F.R.C.T. în favoarea Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3583/2014. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3597/2014. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
