ICCJ. Decizia nr. 3574/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3574/2014
Dosar nr. 8926/2/2012
Şedinţa de la 2 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 187 din 17 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia netimbrării invocată din oficiu şi a anulat acţiunea formulată de reclamanta Fundaţia W.-Fundaţia pentru sprijin socio-educaţional al Romilor, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, Statul Român prin Guvernul României şi intimata-chemat în garanţie W.I., ca netimbrată.
Împotriva acestei sentinţe, Fundaţia W.-Fundaţia pentru sprijin socio-educaţional al Romilor a formulat recurs, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Examinând cu prioritate excepţia tardivităţii prezentului recurs, invocată din oficiu , Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi urmează a o admite, cu consecinţa respingerii recursului ca tardiv formulat, fiind de prisos analizarea motivelor de recurs.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea pronunţată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la pronunțare ori de la comunicare”.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentinţa a fost comunicată la data de 30 ianuarie 2013, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanţa de fond la data de 23 februarie 2013, cu depăşirea termenului de 15 zile de comunicare, prevăzut de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Văzând dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 101 şi art. 102 C. proc. civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru recurs, precum şi modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că cererea de recurs a fost depusă cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale legii.
Cum, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanţă, Înalta Curte, în raport de cele mai sus reţinute, în temeiul art. 137 C. proc. civ. cu referire la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite excepţia tardivităţii recursului şi va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Fundaţia W.-Fundaţia pentru sprijin socio-educaţional al Romilor împotriva sentinţei civile nr. 187 din 17 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3571/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3583/2014. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
