ICCJ. Decizia nr. 4765/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4765/2014
Dosar nr. 26405/3/2011
Şedinţa publică de la 11 decembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3342 din 18 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei procedurii prealabile ca neîntemeiată, a admis excepţia lipsei de interes şi a respins cererea formulată de reclamantul Patronatul Farmaciştilor din România prin Preşedinte în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii prin ministru şi SC V. SRL, ca lipsită de interes.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a constatat, î n privința excepției lipsei procedurii prealabile, că reclamantul s-a adresat pârâtului Ministerul Sănătăţii la 17 februarie 2011, solicitând retragerea autorizației de funcționare, aceasta constituind procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În privința excepției lipsei de interes, Curtea, luând în considerare faptul că interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care-l urmăreşte titularul acţiunii şi că acesta trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual, precum şi dispozițiile art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, a apreciat ca reclamantul nu a dovedit existenta unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat care sa fie încălcat prin emiterea autorizației de funcționare.
Prima instanţă a reţinut că apărarea farmaciilor comunitare care fac parte din cadrul Patronatului Farmaciştilor din România de orice concurenţă neloiala din partea unei alte farmacii nu dovedește existenţa unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat care să fie încălcat prin emiterea autorizației de funcționare, astfel încât excep ţia lipsei de interes a fost admisă.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Patronatul Farmaciştilor din România, susţinând că hotărârea atacată este nelegală, instanţa de fond reţinând în mod greşit ca fiind fundamentată excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul invocă prevederile statutului său cu privire la scopul asociaţiei, respectiv promovarea şi susţinerea intereselor farmaciilor comunitare cu capital privat, apărarea de concurenţa neloială din partea altor farmacii (cum ar fi SC V. SRL - farmacie ce nu face parte din asociaţie). Prin admiterea excepţiei lipsei de interes se neagă practic existenţa Patronatului Farmaciştilor ca entitate de drept, se neagă dreptul la asociere şi prevederile statutului acestei asociaţii.
În drept, din punct de vedere procedural, criticile formulate se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi republicată:
„(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
(2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.”
Astfel cum rezultă din Statutul Asociaţiei Patronatul Farmaciştilor din România, art. 4. „Scopul Asociaţiei este acela de a promova şi susţine interesele farmaciilor comunitare cu capital privat, membre ale Asociaţiei, consolidarea profesională şi economică a acestora, apărarea lor de interesele monopoliste şi de concurenţa neloială ce se manifestă în acest domeniu, urmărindu-se, ca ţel final, furnizarea de servicii farmaceutice către populaţie la cote ridicate de exigenţă”.
Faţă de prevederile legale şi statuare citate, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că asociaţia reclamantă nu poate avea un interes procesual legitim în promovarea acţiunii privind retragerea autorizaţiei unei farmacii concurente, autorizaţie emisă cu încălcarea unor dispoziţii imperative din Legea farmaciei nr. 266/2008 şi O.U.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
Pentru considerentele menţionate, în baza art. 312 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, casând sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru judecarea în fond a acţiunii, excepţia lipsei de interes fiind neîntemeiată.
Excepţiile lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs şi a lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentului invocate de intimata SC V. SRL vor fi respinse ca neîntemeiate, deoarece asociaţia reclamantă are personalitate juridică şi capacitate de folosinţă potrivit O.G. nr. 26/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005 şi potrivit statutului său. Totodată, la dosarul cauzei, atât la fond, cât şi la recurs s-a depus delegaţia avocaţială cuprinzând mandatul de reprezentare dat avocatului N.I.P., semnatarul cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei dovezii calităţii de reprezentant al semnatarului cererii de recurs şi a lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentului, invocate de intimata SC V. SRL
Admite recursul declarat de Patronatul Farmaciştilor din România împotriva sentinţei civile nr. 3342 din 18 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 4762/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4770/2014. Contencios. Constatarea calităţii... → |
---|