ICCJ. Decizia nr. 721/2014. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 721/2014

Dosar nr. 173/54/2012

Şedinţa publică de la 14 februarie 2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prima instanţă

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată la data de 24 ianuarie 2012 şi înregistrată sub nr. 173/54/2012 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC S. SRL a chemat în judecată pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea Deciziei din 6 noiembrie 2011 de încetare a contractului de finanţare din 29 decembrie 2009 pentru implementarea Proiectului "Construire sere producţie şi procesare legume, puţuri forate, alei carosabile şi împrejmuire teren" şi, pe cale de consecinţă, menţinerea valabilităţii contractului.

S-a mai solicitat şi suspendarea efectelor contractului până la soluţionarea prezentei acţiuni, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a încheiat la data de 29 decembrie 2009 cu pârâta contractul de construire sere producţie şi procesare legume, puţuri forate, alei carosabile, împrejmuire teren, că ulterior a primit notificarea de încetare a contractului pentru că nu s-a făcut dovada cofinanţării proiectului care se afla în stadiu fizic redus.

Reclamanta a susţinut că împotriva acestei decizii a formulat contestaţie, care a fost respinsă cu motivarea că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (1), art. 12 alin. (3) din Anexa nr. I la contractul de finanţare şi că proiectul are un stadiu redus de implementare.

S-a mai susţinut că decizia de încetare a contractului este nefundamentată şi abuzivă întrucât societatea nu a fost notificată niciodată cu privire la eventualitatea încetării contractului, notificarea despre care se face vorbire în adresa de încetare a contractului nefiind adusă la cunoştinţa societăţii.

S-a mai învederat că în situaţia în care ar fi primit această notificare, societatea nu are nicio obligaţie contractuală de a face dovada cofinanţării proiectului.

1.2. Întâmpinarea formulată în cauză

Pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

S-a arătat că beneficiarul a avut cunoştinţă de posibilitatea încetării contractului de finanţare, în cazul în care nu face dovada asigurării cofinanţării, prin notificarea din 31 martie 2011 fiindu-i solicitat acestuia să facă dovada cofinanţării proiectului, în termen de 60 de zile.

A precizat pârâta că nu a fost prezentat niciunul din documentele solicitate prin notificarea din 31 martie 2011 respectiv: extras de cont bancar vizat şi datat de bancă, extrasul liniei de credit sau o scrisoare de confort, iar susţinerea reclamantei potrivit căreia încetarea contractului este nefondată în condiţiile în care perioada de implementare a proiectului expiră la 29 decembrie 2012, arată că în această perioadă societatea a încheiat contracte de consultanţă şi de proiectare, a derulat procedura de atribuire lucrări, a făcut plăţi şi a derulat o serie de activităţi.

Pârâta a susţinut că potrivit art. 2 alin. (2) din Contractul de finanţare: "Durata de execuţie a contractului de finanţare este de 36 luni pentru proiectele care prevăd investiţii cu lucrări de construcţii montaj şi/sau adaptarea la standarde."

Prin actul adiţional din 27 aprilie 2010 a fost prelungit termenul de achiziţii cu două luni, până la 29 iunie 2010 iar prin actul adiţional din 1 septembrie 2010 s-a modificat durata de realizare a investiţiei şi de implementare a proiectului de la 36 de luni la 33 de luni şi prelungirea termenului de achiziţie cu 3 luni, până la data de 29 septembrie 2010.

Prin urmare, prin actul adiţional din 1 septembrie 2010, durata de realizare a investiţiei şi de implementare a proiectului s-a redus cu 3 luni, astfel că data limită până la care reclamanta s-a obligat să realizeze proiectul era 29 septembrie 2012.

S-a arătat că, deşi potrivit art. 2 alin. (3) din Anexa nr. I la Contractul de Finanţare, beneficiarul s-a obligat să depună semestrial, raportul de progres completat în formatul tip ataşat la Contractul de Finanţare, prin care se vor reporta activităţile desfăşurate în perioada de implementare, stadiul realizării indicatorilor, rezultatele parţiale/finale obţinute la momentul raportării, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie. Mai mult, pentru acest beneficiar nu s-a efectuat nicio plată, stadiul de implementare al proiectului fiind extrem de redus.

Referitor la susţinerea reclamantei potrivit căreia societatea nu are nicio obligaţie contractuală de a face dovada cofinanţării proiectului, s-a arătat că potrivit art. 3 alin. (1) din contractul de finanţare: "Valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanţării nerambursabile de către autoritatea contractantă este de maxim 13.037.848 RON echivalentul a maxim 2.999.275 euro", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol: "Autoritatea contractantă se angajează să acorde o finanţare nerambursabilă de 6.518.924 RON echivalentul a maxim 1.499.637 euro, reprezentând maxim 50% din valoarea totală eligibilă a Proiectului specificată la alin. (1)".

Potrivit Fişei măsurii 121 - "Modernizarea exploataţilor agricole "una din condiţiile obligatorii pentru acordarea sprijinului este ca beneficiarul să declare că asigură cofinanţarea investiţiei."

1.3. Sentinţa şi considerentele primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 392 din 24 aprilie 2014 Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea reclamantei SC S. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Anexa nr. I la contractul de finanţare, beneficiarul trebuie să transmită, semestrial, raportul de progres completat în formularul tip ataşat la contractul de finanţare prin care se vor raporta activităţile desfăşurate în perioada de implementare, stadiul realizării indicatorilor, rezultatele parţiale/finale obţinute la momentul raportării. În funcţie de stadiul de progres transmis de beneficiar şi în raport de respectarea termenelor stipulate în contractul de finanţare, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de rezilia contractul în condiţiile art. 11 alin. (3).

Din cuprinsul dispoziţiilor contractuale expuse anterior, reiese posibilitatea autorităţii contractante de a hotărî rezilierea contractului în urma aprecierii asupra obligaţiilor ce revin beneficiarului în interesul contractului de finanţare.

În speţă, din cuprinsul înscrisurilor existente la dosar s-a reţinut că societatea reclamantă nu a respectat obligaţia transmiterii semestriale a rapoartelor de progres.

În privinţa obligaţiei de cofinanţare se constată că, din cuprinsul Bugetului indicator al Proiectului Măsura 121 - Anexa nr. III, ce se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi alin. (2) dar şi cu declaraţia-angajament a beneficiarului din data de 3 noiembrie 2011, rezultă fără echivoc că beneficiarului îi revenea obligaţia de cofinanţare privată atât în privinţa cheltuielilor eligibile cât şi, în parte, a celor neeligibile ale proiectului.

De asemenea, Ghidul solicitantului depus la dosarul cauzei, aferent fiecărei măsuri lansate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 141/2008, cu modificările şi completările ulterioare, la Capitolul 2.2. - prevede obligaţia de cofinanţare şi enumeră documentele şi condiţiile formale cerute pentru a se face dovada cofinanţării private.

Chiar dacă beneficiarul nu a fost în măsură să facă dovada îndeplinirii acestei obligaţii la data adoptării măsurii de încetare a contactului întrucât nu ar fi primit notificarea de avertizare societatea reclamantă avea posibilitatea probării acestui fapt în cursul soluţionării contestaţiei administrative.

Referitor la aprecierea autorităţii pârâte, ce vizează stadiul extrem de redus de implementare, din probatoriul administrat rezultă că beneficiarul în perioada septembrie 2010 - decembrie 2011, a realizat următoarele activităţi: întocmire dosar de achiziţii, proiect tehnic execuţie lucrări, documentaţie notificare soluţie tehnică şi întocmire documentaţie pentru schimbarea contului bancar.

S-a constatat că de la data încheierii contractului, decembrie 2009 şi până la data rezilierii acestuia, 6 octombrie 2011 nu s-au realizat efectiv achiziţii pentru componenta prioritar majoritară, respectiv nu s-au efectuat lucrări de construcţie şi nu a fost demarată niciun fel de lucrare.

A arătat prima instanţă că dreptul de apreciere se circumscrie marjei de apreciere acordată de legiuitor autorităţii emitente a actului administrativ, fără a se putea reţine, în speţă, exercitarea acestuia cu exces de putere.

2. Instanţa de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC S. SRL.

2.1. Motivele de recurs

În motivele de recurs reclamanta a susţinut că nu a fost notificată cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, că măsura de reziliere a contractului i-a produs prejudicii, întrucât a început pregătiri de construire a serei, respectiv, a întocmit în luna mai 2010 dosarul pentru achiziţie proiect tehnic.

A arătat că în luna august 2010 a întocmit raportări şi documentaţie pentru modificarea soluţiei tehnice cu privire la suprafaţa cazului tehnic şi soluţiile de acces, în noiembrie 2010 - completare PT, decembrie 2010 - execuţie lucrări, în martie 2011 - modificări SF şi PT, noiembrie 2011 - plăţi în cadrul proiectului.

Recurenta a precizat că nu avea obligaţia de a avea asigurate fondurile de cofinanţare şi că nu este întrunit niciunul dintre cazurile prevăzute în contract.

2.2. Întâmpinarea formulată în cauză

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că recurenta nu a făcut dovada cofinanţării proiectului, astfel cum i s-a solicitat prin notificarea din 31 martie 2011.

S-a mai arătat că recurenta nu a prezentat Rapoarte de Progres semestriale, astfel cum se prevedea în art. 2 alin. (3) din Anexa nr. I la contractul de finanţare, iar stadiul de implementare este foarte redus, întrucât pentru acest proiect nu s-au făcut achiziţii pentru componenta prioritar majoritară, respectiv nu s-au demarat lucrările de construcţii.

2.3. Analiza motivelor de recurs

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa primei instanţe, situaţia de fapt şi prevederile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare.

Reclamanta-recurentă a încheiat cu pârâta-intimată un contract de finanţare privind acordarea finanţării nerambursabile pentru proiectul "Construcţie sere, producţie şi procedare legume, puţuri forate, alei carosabile şi împrejmuire teren", pentru o sumă maximă de 6.518.924 RON reprezentând 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, termenul de realizare a investiţiei şi implementarea proiectului fiind de 36 luni, începând cu data semnării contractului - 29 decembrie 2009.

Prin notificarea din 31 martie 2011, O.J.P.D.R.P. Dolj a solicitat reclamantei-recurente ca în termen de 60 de zile de la data primirii notificării, să depună o serie de documente care să ateste capacitatea de cofinanţare a proiectului, sub sancţiunea rezilierii acestuia.

Întrucât nu s-a făcut nicio dovadă care să ateste îndeplinirea condiţiilor privind cofinanţarea şi evoluţia implementării proiectului, a fost notificată reclamanta prin adresa nr. 8235 din 6 octombrie 2011, privind rezilierea contractului.

Recurenta a formulat contestaţie împotriva notificării privind încetarea contractului de finanţare, prin care a susţinut că nu a primit notificarea din 31 martie 2011 şi chiar în situaţia în care ar fi primit-o, nu avea nicio obligaţie de a face dovada cofinanţării proiectului pentru că nu şi-a asumat o astfel de obligaţie.

Din contractul de finanţare încheiat între părţi, respectiv Anexa nr. I, art. 2 alin. (3), beneficiarul trebuie să transmită semestrial, raportul de progres completat în formularul tip ataşat contractului de finanţare prin care se vor raporta activităţile desfăşurate în perioada de implementare, stadiul realizării indicatorilor, iar în funcţie de stadiul de progres şi respectarea termenelor prevăzute în contractul de finanţare, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a rezilia contractul de finanţare.

În formularul pentru raportul de progres s-a prevăzut expres, la pct. 5 că acesta se întocmeşte chiar dacă în perioada pentru care este completat nu s-a realizat nicio cheltuială.

Potrivit Ghidului solicitantului, Capitolul 2.2., beneficiarul trebuie să prezinte dovezi prin care să demonstreze capacitatea şi sursa de finanţare.

În cauză, reclamanta nu a prezentat niciun fel de dovezi din care să rezulte că şi-a îndeplinit obligaţiile impuse prin contract şi actele normative care sunt aplicabile în materie, obligatorii pentru părţi, dată fiind natura publică a fondurilor prin care se finanţează proiectul.

Aşa cum a arătat în mod corect şi prima instanţă, chiar dacă reclamanta nu a primit notificarea din 31 martie 2011, aceasta avea posibilitatea să dovedească în cadrul procedurii administrativ prealabile, că a depus rapoartele de progres, are surse de cofinanţare şi stadiul implementării proiectului.

Or, chiar din conţinutul plângerii prealabile reiese că reclamanta a considerat că nu are obligaţia de a proba existenţa fondurilor pentru cofinanţare.

Din Anexa nr. I, art. 2 alin. (3) rezultă fără echivoc obligaţia beneficiarului de a depune raportul de progres, precum şi dreptul autorităţii contractante de a rezilia contractul, în cazul în care beneficiarul nu transmite raportul de progres care să conţină elemente privind stadiul implementării proiectului.

În speţă, reclamanta nu a prezentat raportul de progres, date care să ateste existenţa fondurilor de cofinanţare, iar în ceea ce priveşte stadiul implementării, proiectul este foarte redus, după cum rezultă din actele depuse la dosar, respectiv plăţi pentru proiect şi eliberare de avize şi certificate.

La data de 6 octombrie 2011 nu exista niciun fel de achiziţie sau lucrare care să demonstreze că proiectul a început cu privire la obiectul contractului.

Ca urmare a celor reţinute pe baza probatoriilor administrate, se constată că motivele de recurs sunt nefondate astfel că, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC S. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 392 din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2014.

Procesat de GGC - AS

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 721/2014. Contencios