ICCJ. Decizia nr. 1251/2015. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1251/2015
Dosar nr. 32/32/2013
Şedinţa de la 19 martie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea primei instanţe
Prin sentința nr. 30/2014 din 4 martie 2014, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis sesizarea privind constatarea perimării acţiunii formulată de reclamanţii L.A.F., L.C. şi F.D., în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P. și a constatat perimată judecata cererii de chemare în judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele aspecte:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii L.A.F., L.C. şi F.D., în contradictoriu cu A.N.R.P. au solicitat obligarea pârâtei să emită titlul de despăgubire în Dosarul nr. 6939/CC, plata daunelor cominatorii de 10 RON/zi.
Prin încheierea din 5 martie 2012 s-a dispus suspendarea judecării cauzei în condiţiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
S-a reținut că de la data suspendării şi până la data sesizării din oficiu a instanţei, nici una din părţi nu a efectuat acte de procedură în vederea judecării procesului.
Având în vedere că în cauză nu s-a făcut dovada situaţiilor prevăzute de art. 250 C. proc. civ., iar de la data suspendării soluţionării cererii a trecut mai mult de un an, în baza art. 252 C. proc. civ., s-a constatat perimată judecata cererii de chemare în judecată.
2. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 30/2014 din 4 martie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs F.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea căii de atac, recurenta a susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a constatat perimarea judecății cererii, fără a se pronunța asupra lipsei dovezii calității de reprezentant a lui A.E.F., care a formulat cererea de chemare în judecată și în numele lui F.D., deși nu a primit mandat în acest sens.
Recurenta a susținut că întrucât nu a mandat pe nimeni să formuleze o astfel de acțiune în instanță, în contradictoriu cu A.N.R.P., perimarea nu poate opera în ceea ce o privește.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurente, precum şi cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
După cum se constată din actele și lucrările dosarului, prin cererea de chemare în judecată reclamanţii L.A.F., L.C. şi F.D., în contradictoriu cu A.N.R.P. au solicitat obligarea pârâtei să emită titlul de despăgubire în Dosarul nr. 6939/CC, plata daunelor cominatorii de 10 RON/zi.
Cererea de chemare în judecată este semnată și ștampilată de avocat A.E., la al cărei cabinet a fost ales și sediul procesual al reclamanților.
Înalta Curte constată că este întemeiată susținerea recurentei referitoare la neanalizarea excepției lipsei calității de reprezentant a avocatului care a formulat acțiunea și în numele acesteia.
Astfel, se constatată că la dosarul cauzei există o cerere a reclamantei, prin care aceasta a înțeles să invoce la data de 27 februarie 2014 excepția lipsei calității de reprezentant față de împrejurarea că nu mandat pe avocatul A.E. să formuleze cererea de chemare în judecată în numele său.
Faptul de a constata perimată cauza, fără a se pronunța cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant, invocată de F.D., încalcă dreptul la un proces echitabil, conducând astfel la pronunţarea unei hotărâri nelegale care va fi sancţionată ca atare de Înalta Curte.
Temeiul legal al soluţiei adoptate.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de F.D. împotriva sentinţei civile nr. 30/2014 din 4 martie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1240/2015. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 1274/2015. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
