ICCJ. Decizia nr. 1765/2015. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1765/2015
Dosar nr. 5032/2/2010
Şedinţa publică de la 29 aprilie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 7 iunie 2010, M.A.F. a chemat în judecată C.N.S.A.S., solicitând anularea Notei de constatare din 14 octombrie 2009 emisă de pârât în temeiul O.U.G. nr. 24/2008.
În motivarea cererii, s-a învederat că, urmare a notei de constatare sus-menţionate, s-a format pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Dosarul nr. 12144/2/2009 privind verificarea calităţii de lucrător al Securităţii, pârâtul pretinzând că reclamantul ar fi contribuit la instrumentarea unor dosare de urmărire informativă.
Reclamantul a arătat că nota de constatare atacată prezintă vicii de formă şi de fond, neconţinând nici o referire la B.Ş., persoana menţionată în cererea prin care B.S. a solicitat stabilirea calităţii de lucrător al Securităţii.
Prin Sentinţa civilă nr. 1.152 din 8 aprilie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond, raportându-se la prevederile art. 7 - 9 din O.U.G. nr. 24/2008, a reţinut că nota de constatare în litigiu nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, întrucât nu este emisă în regim de putere publică, nu dă naştere la vreun raport juridic şi nici nu modifică un asemenea raport.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul M.A.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând prevederile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Astfel, s-a învederat că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea legii, în condiţiile în care nota de constatare nu este doar un act cu circuit intern, ci a produs efecte juridice specifice unui act administrativ, ce a declanşat procesul ce a format obiectul Dosarului nr. 12144/2/2009, prin care s-a decis, în mod irevocabil, că reclamantul nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii.
Reclamantul a precizat că a fost vătămat prin emiterea respectivei note de constatare, fiind îndeplinite cumulativ cerinţele art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, C.N.S.A.S. îi este conferit dreptul de a introduce acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, astfel cum este definită această noţiune prin art. 2 lit. a) din acelaşi act normativ, procesul desfăşurându-se potrivit regulilor procedurii civile, cu respectarea principiilor fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, asigurându-se echilibrul procesual al părţilor în litigiu, în scopul pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii.
Faţă de definiţia legală a actului administrativ prevăzută în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, se constată că prima instanţă a dat o corectă calificare juridică actului contestat, stabilind, în mod judicios, că nota de constatare nu reprezintă un act administrativ de sine stătător, întrucât nu produce prin ea însăşi efecte juridice, legalitatea şi oportunitatea constatărilor conţinute urmând să fie analizate în cadrul soluţionării acţiunii în constatare, ceea ce s-a şi întâmplat.
Instanţa de fond, având în vedere caracteristicile actului administrativ de autoritate, care este un act juridic adoptat sau emis în mod unilateral, în baza şi în vederea executării legii pentru naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, a reţinut, în mod întemeiat, că actul atacat nu întruneşte aceste elemente, fiind o propunere care nu produce efecte juridice prin ea însăşi, neavând cum vătăma un drept prevăzut de lege sau un interes legitim.
În raport de cele expus mai sus, criticile aduse sentinţei fiind neîntemeiate Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.A.F. împotriva Sentinţei civile nr. 1.152 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1762/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1768/2015. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
