ICCJ. Decizia nr. 625/2015. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 625/2015
Dosar nr. 1634/54/2014
Şedinţa publică de la 13 februarie 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 59 din 19 septembrie 2014, Tribunalul Mehedinţi a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâta A.N.R.P. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul J.I.V., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 10/2001 de pe lângă Prefectura Mehedinţi, A.N.R.P., Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Burila Mare, jud. Mehedinți, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Învestită prin declinare, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 382 din 30 octombrie 2014 a admis excepţia de necompetenţă materială, a declinat cauza privind acţiunea formulată de reclamantul J.I.V., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 10/2001 de pe lângă Prefectura Mehedinţi, A.N.R.P. şi Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Burila Mare, spre competentă soluţionare Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, a constatat ivit conflictul de competenţă şi a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea conflictului.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Mehedinţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă refuzul autorităţii pârâte de a emite decizia privind titlul de despăgubire, iar acţiunea a fost formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.
Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora:
„(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi.
(4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.
(5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru.”
Din interpretarea logico-juridică a textului de lege suscitat rezultă că, în cazul refuzului autorităţii de a emite decizia de despăgubire, persoana îndreptăţită se poate adresa secţiei civile a Tribunalului în a cărei circumscripţie se află sediul entităţii.
Or, în cauză, sediul entităţii se află în circumscripţia Tribunalului Mehedinţi.
Prin urmare, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul J.I.V. şi intimaţii Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 10/2001 de pe lângă Prefectura Mehedinţi, A.N.R.P. şi Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Burila Mare în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă.
Definitivă
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 622/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 626/2015. Contencios. Conflict de... → |
|---|
