ICCJ. Decizia nr. 859/2015. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA nr. 859/2015
Dosar nr. 206/57/2013
Şedinţa publică de la 26 februarie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
1.1. Prin acţiunea formulată de reclamanta SC A.C. SA Alba în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Direcţia Generală AMPOS MEDIU s-a solicitat anularea Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013 şi pe cale de consecinţă exonerarea reclamantei de la plata sumei de 2.215.608,25 RON, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentinţa nr. 189 din 17 iunie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC A.C. SA Alba, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AMPOS MEDIU şi în consecinţă a anulat Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AMPOS MEDIU, precum şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013 emisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Direcţia Generală AMPOS Mediu, a exonerat reclamanta de la plata sumei de 666.491,90 RON, reprezentând creanţă bugetară rezultată din aplicarea corecţiei financiare şi a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 8,06 RON, cheltuieli de judecată.
2. Calea de atac exercitată
2.1. Împotriva Sentinţei nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AMPOS Mediu a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului şi, pe fond, respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi a Notei de Constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013.
În motivare s-a susţinut că împotriva soluţiei instanţei de fond, pârâtul Ministerul Mediului Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AMPOS Mediu a formulat recurs criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului şi, pe fond, respingerea cererii de anulare a Deciziei nr. X1 din data de 24 ianuarie 2013 întocmită de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013.
În motivarea căii de atac se arată în esenţă că având în vede definirea termenului de neregulă, prin nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b), art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 25/2006, precum şi a clauzelor contractuale prevăzute la art. 1 alin. (3), art. 8 lit. a) alin. (15) şi art. 13 alin. (12) din Contractul de finanţare nr. X3 din 22 noiembrie 2010, autoritatea contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate.
2.2. SC A.C. SA Alba a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, validând argumentele susţinute de reclamantă, în sensul că cerinţele autorităţii contractante faţă de experţii principali ai ofertanţilor au fost formulate în strictă concordanţă cu dispoziţiile legale incidente în cauză.
2.3. Potrivit Raportului întocmit în cauză conform prevederilor art. 493 Noul C. proc. civ., prin Încheierea din 10 noiembrie 2014, această secţie a admis în principiu recursul declarat, fixând termen de judecare a cauzei la data de 26 februarie 2015.
3. Soluţia instanţei de recurs
Recursul este întemeiat potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că societatea comercială intimată, SC A.C. SA Alba a avut calitatea de autoritate contractată pentru Contractul nr. X4 din 20 ianuarie 2011 - AB-CS03 "Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor", în cadrul Proiectului "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba", Cod procedură civilă SMIS 20493.
Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. X2 din 7 ianuarie 2013, întocmită de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, a fost stabilită o creanţă bugetară în valoare de 666.491,90 RON în sarcina debitorului SC A.C. SA Alba, ca urmare a aplicării unei corecţii financiare de 25% din valoarea contractului, fără TVA (8.862.433 RON).
Contestaţia formulată de SC A.C. SA a fost respinsă prin Decizia nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Instanţa de fond, aşa cum s-a arătat la pct. 1.2 al acestor considerente, a admis acţiunea formulată de societatea comercială - autoritate contractantă, actele administrative atacate fiind anulate, reclamanta fiind exonerată de la plata sumei de 666.491,90 RON, reprezentând creanţă bugetară rezultată din aplicarea corecţiei financiare.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în cauză nu s-a demonstrat că abaterea constatată de organele de control este de natură să cauzeze o pagubă în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.
A mai reţinut că nu s-a probat că ar fi existat operatori economici interesaţi de atribuirea contractului de servicii care să fi renunţat la intenţia de participare la procedura de atribuire ca urmare a faptului că nu îndeplineau cerinţele minime de calificare în discuţie în cauza de faţă.
În concluzie, instanţa de fond a reţinut că în cauză, nu s-a dovedit că neregula constatată a produs sau ar fi putut produce vreun prejudiciu bugetului U.E. sau fondurilor publice naţionale din care s-a făcut finanţarea proiectului derulat de reclamantă, nefiind îndeplinite condiţiile cerute la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, concluzie lipsită de temei, aşa cum se va arăta în continuare.
Astfel, conform Fişei de date a achiziţiei pentru Contractul de servicii "Asistenţă tehnică privind supervizarea lucrărilor", cu nr. X4 din 20 ianuarie 2011 - AB-CS03, pentru experţii principali 3, 4 şi 5 au fost solicitate următoarele cerinţe: "Minim 3 ani de experienţă în cel puţin 1 proiect major de investiţii, proiect în care a implementat, în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcţie a reţelelor de apă şi canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcţie/reabilitare a unei staţii de epurare lucrări pentru procesele de nitrificare, de-nitrificare, de-fosforizare".
În urma solicitării de clarificare formulată de unul dintre operatorii economici, răspunsul autorităţii contractante a fost: "Pentru experţii principali 3, 4 şi 5 cerinţele pentru Experienţa profesională specifică se modifică după cum urmează: Minim 3 ani experienţă în cel puţin 1 proiect major de investiţii, proiect în care a implementat, în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcţie a reţelelor de apă şi canalizare în zona urbană; a implementat în calitate de supervizor, proiectant, beneficiar, executant, un contract FIDIC de construcţie/reabilitare a unei Staţii de Epurare".
În esenţă, organele de control au reţinut că autoritatea contractantă nu avea dreptul să solicite îndeplinirea unor astfel de cerinţe minime de calificare, care aveau drept consecinţă restrângerea accesului la procedura de atribuire având ca efect încălcarea principiilor legale din domeniul achiziţiilor publice.
Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011: "Art. 2 (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
La art. 2 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 se prevede: "(5) Termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate", "control intern", "eficienţă", "eficacitate", "economicitate", "control financiar preventiv", "audit public intern", "inspecţie", "bună gestiune financiară" au semnificaţia dată de O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2. din O.U.G. nr. 119/1999 defineşte termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate" astfel:
b) conformitate - caracteristica unei operaţiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei entităţi publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii;
o) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;
v) regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblului principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte.
În calitate de autoritate contractantă, reclamanta avea responsabilitatea organizării, procedurii de achiziţie publică cu respectarea prevederilor legale. În acest sens, art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 prevede că "Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile".
De asemenea, art. 8 lit. a) alin. (15) din Contractul de finanţare nr. X3 din 22 noiembrie 21 încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor - Direcţia Generală AMPOS Mediu SC A.C. SA Alba pentru implementarea proiectului "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba", finanţat din fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, prevede că "Beneficiarul se obligă să respecte legislaţia în domeniul achiziţiilor publice (...). Nerespectarea acestei obligaţii conduce la neeligibilitatea parţială sau totală a contractului/contractelor încheiate în cadrul proiectului".
Astfel, autoritatea contractantă s-a abătut de la legalitate, regularitate şi conformitate, ceea ce constituie o neregulă în sensul reglementărilor la care s-a făcut referire mai sus.
Or, efectele unei astfel de nereguli se produc în momentul când autoritatea contractantă înaintează autorităţii de management cererea de rambursare a unor sume devenite neeligibile ca urmare a neregulii săvârşite, ceea ce face ca suma rambursată în condiţiile existenţei neregulii să constituie un prejudiciu efectiv adus bugetului.
În ceea ce priveşte caracterul restrictiv al cerinţelor de calificare impuse, potrivit prevederilor art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".
Totodată, art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 dispune: "(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:
a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;
b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit".
Principiul egalităţii de tratament, prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurenţe corecte şi efective între operatorii participanţi la o procedură de achiziţie publică, impunând ca toţi ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în elaborarea ofertelor lor şi presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse aceloraşi condiţii de evaluare.
Faptul că în cauză nu s-a probat că ar fi existat operatori economici care să fi renunţat la procedura de atribuire din cauza cerinţelor minime de calificare impuse de autoritatea contractantă, nu constituie un argument rezonabil din moment ce dispoziţiile legale citate nu cer o asemenea condiţie.
În concluzie, recursul formulat este întemeiat, urmând să fie admis, cu consecinţa respingerii acţiunii, actele administrative atacate fiind legale şi temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice împotriva Sentinţei nr. 189 din 17 iunie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 851/2015. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 864/2015. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
