Alte cereri. Decizia 1104/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1104/R-
Ședința publică din 28 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea de revizuire adeciziei nr. 849/R-C din 26 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr- și adeciziei nr. 374/R-CM din 11 2005, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr. 2493/2005, formulată de revizuientul, domiciliat în Rm. V,-,. 6A,. C,. 4, județul V, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI - DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR, cu sediul în Rm. V,-, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -. B,. 22, județul V, domiciliată în Rm. V, str. G-ral nr. 14, -. E,. 16, județul V, domiciliat în Rm. V,-, județul V, domiciliat în Rm. V,-, județul V, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr. 17, județul V, citat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, din Rm. V, județul V, G și, ambii citați la sediul Tribunalului Vâlcea, din Rm. V, nr. 1, județul V, și, ambii citați la sediul RM. V, din Rm. V,--5, județul V, RM., cu sediul în Rm. V,--5, județul V, domiciliată în Rm. V, str. - -, -. A,. 9, județul V, DIRECȚIA PENTRU, FAMILIE ȘI SOLIDARITATE SOCIALĂ, cu sediul în Rm. V, Calea lui nr. 202, județul V, domiciliat în Rm. V,-,. 90,. A,. 6, județul V, domiciliat în Rm. V, Calea lui nr. 183,. 15,. B,. 12, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -. A,. 8, județul V, și, ambii domiciliați în Rm. V, str. - -, -. B,. 6, județul V, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Rm. V, nr. 1, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -/1,. F,. 6, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns revizuientul personal și avocat I pentru intimata, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, achitată conform chitanței nr. -/28.11.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 27.11.2008, cerere prin care apărătoarea intimatei solicită strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Apărătoarea intimatei depune la dosar împuternicire avocațială nr. -.
Revizuientul învederează instanței că nu a înțeles să timbreze cererea de revizuire, întrucât cauza este conflict de muncă.
Instanța apreciază că se impune timbrarea cererii de revizuire și pune în vedere revizuientului să timbreze cererea cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Revizuientul se obligă să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru până la sfârșitul ședinței de judecată.
Apărătoarea intimatei invocă excepția necompetenței materiale a Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod pr. civ. apreciind că Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă aos oluționa.
Revizuientul solicită respingerea excepției, apreciind că, dat fiind că una dintre hotărârile în contradicție este pronunțată în recurs de Curtea de APEL PITEȘTI, se impune ca și revizuirea să fie soluționată tot de Curtea de APEL PITEȘTI.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cererea de revizuire în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Revizuientul solicită admiterea cererii de revizuire, desființarea deciziei pronunțată în recurs, iar pe fond respingerea acțiunii.
Solicită respingerea excepției necompetenței materiale a Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod pr. civ.
Arată că decizia pronunțată în recurs este nulă, întrucât înaintea termenului de judecată din 26 septembrie 2008 intervenit decesul unuia dintre intimați, director la DGFP, -, astfel că se impunea citarea succesorilor acestuia, deci au fost încălcate normele procedurale. Totodată, precizează că are interes ca urmașilor lui - să le fie corect apărate interesele. Instanța de recurs a omis să observe că expertiza - a constituit obiectul plângerii penale împotriva celor doi experți, plângere formulată de, însă cei doi experți au fost scoși de urmărire penală, iar, potrivit art. 22 Cod penal, hotărârea instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile și potrivit art. 163 Cod proc. pen. nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză și același obiect înaintea mai multor instanțe. De asemenea, s-a reținut în mod greșit de către instanță că expertul nu a depus jurământul, însă jurământul se află la dosar și îl depune și la acest termen. Depune la dosar concluzii scrise, însoțite de un set de înscrisuri.
Apărătoarea intimatei solicită respingerea cererii de revizuire, întrucât aceasta nu se încadrează în textele de lege invocate. Totodată, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod pr. civ. Solicită obligarea revizuientului la plata cheltuielilor de judecată, potrivit notei de cheltuieli pe care o depune la dosar.
După închiderea dezbaterilor, se prezintă revizuientul, care depune la dosar chitanța nr. -/28.11.2008, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
CURTEA
Constată că, la 7 octombrie 2008, a solicitat revizuirea deciziei nr.849/R-C/26.09.2008 emisă de Curtea de APEL PITEȘTI, invocând în drept regula art.322 pct.1-3 și pct.6-8 Cod pr.civilă.
În motivare se susține că decizia nr.849/R-C/26.09.2008 emisă de Curtea de APEL PITEȘTIa fost pronunțată la comandă politică, altfel nu se poate explica soluția dată; că procesul a fost soluționat fără îndeplinirea procedurii de citare cu pârâtul -, decedat cu câteva zile înainte de proces, astfel că hotărârea instanței este nulă de drept; că - - Rm.V nu mai are de plătit nicio sumă de bani; că judecătorul nu este ținut de textul de lege indicat de parte și el trebuie să aplice textul de lege care corespunde situației de fapt; că a fost ignorat statutul societății care statuează că, capitalul social nu este în întregime public și o bună parte este privat, astfel că societatea are alt regim decât cel de regie cu capital public și în consecință, aceasta poate să stabilească remunerația membrilor consiliului de administrație, a managerului etc. așa cum se prevede în art.XIII și art. XVIII lit.i din statut; că indemnizația revizuientului nu este mai mare decât cea a Secretarului de stat și în consecință revizuientului nu i-a fost dat nici un leu în plus față de prevederile legale; că instanța confundă salarizarea de stat ca funcționar public cu salarizarea din societățile comerciale, unde câștigul muncitorului reprezintă cotă procentuală din câștigul directorului general; că greșit instanța a reținut că recursul este tardiv formulat și introdus la altă instanță decât cea legală; că litigiul este de competența completului de conflicte de muncă, însă revizuientul a acceptat să fie judecat de completul de contencios administrativ, considerând că acesta este mai apropiat de problemele societăților comerciale; că procurorii financiari, după abrogarea Legii nr.311/2005, nu mai au dreptul să cheme în justiție persoanele fizice; că în cauză există autoritate de lucru judecat, întrucât în dosarul nr.2493/2005, aceeași curte de apel s-a pronunțat statuând că directorul general a încasat drepturi salariale legale și acestuia nu i se poate imputa nicio încălcare a atribuțiilor legale; și că greșit a fost înlăturat raportul întocmit de expertul -.
La 7 2008, revizuientul a depus note scrise, precizând că soluționarea procesului cu lipsă de procedură față de pârâtul - se încadrează în motivul prevăzut de art.322 pct.1 Cod pr.civilă, care prevede că dispozitivul cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot duce la îndeplinire și textul de la pct.2 care prevede că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; și că, de asemenea, omisiunea arătată se încadrează în motivul prevăzut de pct.6 potrivit căruia, dispăruții nu au fost apărați de loc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere. Se mai arată că este aplicabil și motivul prevăzut la pct.7, deoarece există hotărâri definitive potrivnice între decizia supusă revizuirii și decizia nr.374/R-CM/11.11.2005, emisă de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.2493/2005. Totodată, în aceleași note sunt reluate aceleași motive invocate în cererea inițială de revizuire.
Intimații nu au depus întâmpinare însă - - a fost reprezentată de avocat I, care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Verificând cererea de revizuire curtea constată că prin decizia nr.849/R-C/26.09.2008 a Curții de APEL PITEȘTI au fost admise recursurile declarate de Curtea de Conturi a României, Direcția de control financiar V și de pârâta - - Rm.V, intimați fiind, -, Direcția Generală a Finanțelor Publice V, chemații în garanție Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială V, -, - și, pârâți chemați în garanție G și, și, ca și Tribunalul Vâlcea - în calitate de chemat în garanție și a fost modificată în parte sentința în sensul că a fost obligat pârâtul să plătească - - sumele de 97.731.373 lei (Rol), diferență de salariu și 55.692.000 lei (Rol) diferență premiu anual, precum și la plata dobânzilor legale aferente debitului, cu începere de la 17.03.2008, data pronunțării sentinței, și până la achitarea integrală. Totodată, a fost respins recursul formulat de pârâtul.
Pentru a pronunța această decizie,curtea, ca instanță de recurs, a constatat că prin sentința nr.447/17.03.2008 a Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pe pârâtul să plătească - - Rm.V suma de 2.348,4 Ron, reprezentând despăgubiri bănești încasate nelegal, a respins acțiunea față de ceilalți pârâți, a respins excepțiile formulate de pârâtul și cererea de chemare în garanție formulată de pârâții -, și și a anulat ca netimbrată cererea formulată de pârâtul la fila 256 vol.V din dosar; că pentru a pronunța această sentință tribunalul a constatat că prin actul de control încheiat de procurorul financiar s-a reținut că - fost director general la - - Rm.V a încasat nelegal suma de 520.641.513 lei pe anii 2002-2004, sumă pe care trebuie să o restituie în solidar cu - - director economic la aceeași societate, și; că potrivit aceluiași act de control pârâții și - trebuie să fie obligați în solidar la plata sumei de 198.082.356 lei prejudiciu constând în dobânzi și penalități pentru impozitul ce trebuia plătit de - - Rm.V până la data de 19.04.2004; că tribunalul, întemeindu-se pe rapoartele de expertiză întocmite în cauză, a admis în parte cererea procurorului financiar, obligând pe pârâtul la plata sumei arătate mai sus și a respins acțiunea față de ceilalți pârâți, a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de, și în contradictoriu cu Direcția de Muncă și Solidaritate Socială V și cu Comisia de Cenzori a - - Rm.V; a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de pârât la fila 256 dosar vol.V, prin care acesta a solicitat daune morale de la pârâții chemați în proces.
Curtea, ca instanță de recurs, a mai constatat că împotriva soluției dată de Tribunalul Vâlcea, reclamanta Curtea de Conturi a României, pârâtul și pârâta - - au declarat recurs a criticat soluția instanței de fond ca nelegală. Recurentul a criticat soluția instanței de fond, sub motiv că, începând cu 9.11.2005, nu a mai existat reclamant în acest proces deoarece a fost abrogată Legea nr.94/1992 ce reglementa activitatea Curții de Conturi și atribuțiile procurorilor financiari, astfel că, Camera de Conturi V nu a avut și nu are atribuții de chemare în judecată a persoanelor fizice; că recurenta - - nu ar avea cerere de chemare în judecată conform cu prevederile art.109 Cod pr.civilă și deci instanța de fond trebuia să anuleze această acțiune; că instanța de fond trebuia să admită excepția puterii de lucru judecat întrucât prin decizia nr.374/R-CM/11.11.2005 a fost soluționat litigiul ce avea același obiect, anume drepturile salariale, și același adversar, adică societatea comercială; că greșit instanța de fond și-a întemeiat soluția pe expertiza efectuată de expertul -, lucrarea acestuia făcând greșit abstracție de aprobarea dată de AGA pentru întreaga sumă.
Analizând motivele de recurs, curtea a apreciat că recursurile formulate de Curtea de Conturi și de - - sunt fondate, iar cel formulat de pârâtul este neîntemeiat.
În motivare, curtea, ca instanță de recurs, a reținut că - - are ca acționar unic Consiliul Local al Municipiului Rm.V și că, în consecință, activitatea acestei societăți este subordonată dispozițiilor OUG nr.79/2001 și pe cale de consecință au fost înlăturate rapoartele de expertize ce au aplicat aceste reguli și au fost înlăturate cele care au oscilat între aceste reguli și cele prevăzute de Legea nr.31/1990 cu argumentul că OUG nr.79/2001 este lege specială și se aplică cu prioritate, și numai în cazul în care nu există prevederi speciale se aplică legea generală; că potrivit art.7 din OUG nr.79/2001 conducătorul agentului economic va fi remunerat ținându-se seama de volumul și importanța activității, cu un salariu de bază lunar care nu poate depăși indemnizația lunară pentru funcția de secretar de stat prevăzută de lege; că în afară de aceasta mai poate primi o sumă de maxim 50% sub formă de sporuri, adaosuri, premii și alte drepturi de natură salarială, precum și un premiu anula de până la 12 salarii de bază lunare în cazul în care au fost realizate criteriile prevăzute în contractul de performanță; că, în speță, potrivit experților contabili G, G și, pârâtul recurent a primit în plus la salariul de încadrare net, pe perioada 01.01.2002-31.01.2004, suma de 97.731.373 lei (Rol) și suma de 105.979.663 lei (Rol) cu titlu de premiu pentru anul 2002, având ca referință de calcul indemnizația primită de Secretarul de Stat potrivit dispozițiilor legale menționate; că greșit instanța de fond a reținut că nu a fost posibilă determinarea indemnizației secretarului de stat pe motiv că aceasta nu a fost publicată în Monitorul Oficial la 01.01.2003 din moment ce Legea nr.154/1998 reglementa indemnizațiile persoanelor ce ocupau funcții de demnitate publică.
Cu privire la recursul formulat de, curtea a reținut că acesta nu este tardiv formulat, că instanța competentă în soluționarea litigiului este cea de contencios administrativ, că prin abrogarea Legii nr.94/1992, în lipsa unor dispoziții exprese, Curtea de Conturi în subordinea căreia funcționează procurorii financiari are competența de a sesiza instanța, altfel activitatea de control ce cade în atribuțiile acestei instituții, ar rămâne fără finalitate; că, în speță, nu sunt întrunite condițiile puterii de lucru judecat prevăzută de art.1201 Cod civil, căci nu există același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; că, dreptul la acțiune al Curții de Conturi a fost prescris căci acest termen nu începe să curgă de la data la care a fost desfăcut contractul de muncă al recurentului, așa cum susține acesta; și că, în fine, Șaguna avea puterea de a semna recursul, deoarece prin HG nr.10/2008 și prin HG nr.13/2008 a fost prelungit mandatul membrilor Curții de Conturi până la 30.09.2008.
Verificând în drept cererea de revizuire se constată că aceasta este neîntemeiată.
Ca o apreciere generală, curtea constată că revizuirea este reglementată de Codul d e procedură civilă ca o cale extraordinară de atac și, în consecință, reformarea deciziei rămase definitive poate fi obținută numai sub condiția de a se invoca strict motivele prevăzute de art.322 pct.1-9 Cod pr.civilă.
De asemenea, curtea mai constată că, în speță, revizuientul a invocat în mod expres unele motive de revizuire, cum ar fi cele indicate în notele scrise, depuse la 7 2008 (38-39), respectiv motivele prevăzute de art.322 pct.1, 2 și 6, însă, în afară de precizările arătate, revizuientul nu a invocat expres motivele de revizuire și din conținutul cererii sale de revizuire nu rezultă ipoteze care să poată fi încadrate în motivele legale de revizuire prevăzute în textul arătat mai sus.
În realitate, din conținutul cererii intitulată "revizuire" rezultă că solicită de fapt o rejudecare a recursului, cererea sa fiind de fapt un recurs la recurs, cale de atac inadmisibilă, motiv pentru care, curtea va verifica numai motivele invocate expres de revizuient și, în măsura în care din conținutul revizuirii pot rezulta argumente care să poată fi încadrate în motivele legale de revizuire, acestea vor fi cercetate. Asupra celorlalte critici, curtea nu le poate supune verificării, întrucât ele constituie un recurs la recurs.
1. Cu privire la motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct.1 Cod pr.civilă, curtea constată că acest motiv este neîntemeiat întrucât omisiunea de citare a chematului în garanție -, decedat cu câteva zile înainte de proces, așa cum susține revizuientul, nu poate fi invocat de revizuient, iar pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite că revizuientul ar putea invoca această omisiune, ea nu poate fi încadrată în motivul de revizuire arătat mai sus.
Astfel, potrivit art.322 pct.1 Cod pr.civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot duce la îndeplinire. În speță, curtea constată că revizuientul a invocat omisiunea de citarea a chematului în garanție arătat mai sus și nu existența în dispozitivul hotărârii a unor dispoziții potrivnice.
În consecință, acest motiv de revizuire este nefondat.
2. Nici motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct.2 Cod pr.civilă, invocat de revizuient cu același motiv, respectiv omisiunea de citare a chematului în garanție, -, nu este fondat.
Curtea constată că în drept, potrivit art.322 pct.2 Cod pr.civilă, hotărârea rămasă definitivă poate fi revizuită dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. În speță, revizuientul a invocat motivul omisiunii de citare a chematului în garanție arătat mai sus și nu faptul că instanța s-ar fi pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori că s-a dat mai mult decât s-a cerut.
3. Nu este fondat nici motivul de revizuire invocat de revizuient ca încadrându-se la punctul 6 din art.322 Cod pr.civilă.
Potrivit motivului de revizuire invocat de revizuient, omisiunea de citare a chematului în garanție -, s-ar încadra în textul prevăzut de art.322 pct.6 Cod pr.civilă.
Curtea constată că, în drept, potrivit art.322 pct.6 Cod pr.civilă, poate fi revizuită o hotărâre rămasă definitivă dacă statul, persoanele juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie. În speță, curtea constată că omisiunea de citare a chematului în garanție arătat mai sus, ori a succesorilor acestuia, nu poate fi invocată ca motiv de revizuire de către revizuient, întrucât, ca și la celelalte două puncte arătate mai sus, omisiunea de citare a unei părți la proces constituie un motiv de contestație în anulare prevăzut de art.317 pct.1 Cod pr.civilă, text potrivit căruiahotărârea irevocabilă poate fi atacată cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; iar pe de altă parte, un astfel de motiv nu poate fi invocat decât de cel care este vătămat prin această omisiune, respectiv persoana față de care nu a fost îndeplinită procedura de citare ori succesorii acesteia.
Așa fiind, motivul invocat de revizuient, omisiunea de citare a unei alte părți, nu constituie un motiv de revizuire care să cadă sub textul art.322 pct.6 Cod pr.civilă.
4. Curtea constată că prin cererea de revizuire (fila 25), revizuientul a mai invocat și pct.3, 7 și 8.
Cu privire la motivul de revizuire prevăzut la pct.7, relativ la care revizuientul a precizat că decizia revizuită este potrivnică deciziei nr.374/R-CM/11.11.2005, curtea constată că în această ipoteză sunt aplicabile regulile art,323 aiub,2 Cod pr.civilă, pentru care se disjunge cererea de revizuire și o va înainta la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru competentă soluționare.
Rămâne de verificat dacă, în speță, sunt aplicabile motivele de revizuire prevăzute de art.322 pct.3 și pct.8 Cod pr.civilă.
În drept, potrivit art.322 pct.3 Cod pr.civilă,hotărârea rămasă definitivă poate fi revizuită dacă obiectul pricinii nu se află în ființă; iar potrivit art.322 pct.8 Cod pr.civilă,hotărârea definitivă poate fi revizuită dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În speță, curtea constată că nici una din criticile enumerate de revizuient în cererea sa nu se referă la dispariția obiectului pricinii, ori la faptul că acesta ar fi fost împiedicat să se înfățișeze la judecată.
În concluzie, se va respinge revizuirea și cu privire la motivele prevăzute de art.322 pct.3 și 8, ca nefondată.
5. Curtea constată că celelalte argumente invocate de revizuient nu pot fi supuse verificării deoarece nici una din acestea nu se încadrează în motivul de revizuire prevăzut de art.322 Cod pr.civilă.
Toate celelalte argumentele invocate de revizuient constituie în realitate critici asupra fondului litigiului. Se încadrează în această ipoteză criticile recurentului privind faptul că motivele reținute de instanța de recurs ar fi nelegale, determinate de faptul că procesul ar fi fost o comandă politică; că revizuientul nu ar avea de plătit nicio sumă de bani către - -; că judecătorul trebuia să facă o încadrare juridică dictată de conținutul litigiului și nu de textele invocate de părți; că instanța nu ar fi ținut cont de regulile statutului societății; că instanța ar fi reținut concluziile unor rapoarte de expertiză și le-ar fi înlăturat nejustificat pe cele reținute în alte rapoarte de expertiză; că salariul revizuientului nu ar fi fost mai mare decât cel al unui secretar de stat; că cererea de chemare în judecată a - - nu ar întruni condițiile legale de formă ale unei cereri de chemare în judecată.
În concluzie, se va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, va fi obligat revizuientul la plata sumei de 3.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (conform chitanței, fila 70), în favoarea - -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire întemeiată pe disp.art.322 pct.1, 2, 3, 6 și 8 Cod pr.civilă, a deciziei nr. 849/R-C din 26 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr- formulată de revizuientul, domiciliat în Rm. V,-,. 6A,. C,. 4, județul V, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI - DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR, cu sediul în Rm. V,-, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -. B,. 22, județul V, domiciliată în Rm. V, str. G-ral nr. 14, -. E,. 16, județul V, domiciliat în Rm. V,-, județul V, domiciliat în Rm. V,-, județul V, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr. 17, județul V, citat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, din Rm. V, județul V, G și, ambii citați la sediul Tribunalului Vâlcea, din Rm. V, nr. 1, județul V, și, ambii citați la sediul RM. V, din Rm. V,--5, județul V, RM., cu sediul în Rm. V,--5, județul V, domiciliată în Rm. V, str. - -, -. A,. 9, județul V, DIRECȚIA PENTRU, FAMILIE ȘI SOLIDARITATE SOCIALĂ, cu sediul în Rm. V, Calea lui nr. 202, județul V, domiciliat în Rm. V,-,. 90,. A,. 6, județul V, domiciliat în Rm. V, Calea lui nr. 183,. 15,. B,. 12, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -. A,. 8, județul V, și, ambii domiciliați în Rm. V, str. - -, -. B,. 6, județul V, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Rm. V, nr. 1, județul V, domiciliat în Rm. V,-, -/1,. F,. 6, județul
Disjunge cererea de revizuire întemeiată pe disp.art.322 pct.7 Cod pr.civilă și o înaintează spre competentă soluționa Înaltei Curți de Casație și Justiție
Obligă pe revizuient să plătească suma de 3.200 lei, cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei Rm.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
16.12.2008
Red.DV.
EM/2 ex.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță
