Alte cereri. Decizia 1263/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 01.07.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1263
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER:- -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 902/16.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței din partea contestatorului, un înscris prin care a invocat excepția lipsei competenței materiale a Curții de APEL TIMIȘOARA în soluționarea cauzei, arătând faptul că motivele ridicării excepțiilor de neconstituționalitate la va depune prin poștă.
Față de lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei contestații în anulare, constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub - - 01.07.2009, contestatorul a solicitat anularea deciziei civile nr. 902/16.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- pe considerentul că unul dintre judecătorii din completul care a pronunțat această decizie, respectiv doamna judecător, a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat și decizia împotriva căreia domnul formulase contestația în anulare soluționată prin decizia civilă nr. 902/16.06.2009.
Contestatorul a mai invocat încălcarea dispozițiilor art. 24 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora "judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare".
Se mai invocă faptul că în judecarea cauzei a fost ținută ca intimată Primăria Orașului, ceea ce nu corespunde realității, respectiva structură neavând niciodată calitate procesuală în prezenta cauză. Acțiunea acestuia a fost îndreptată împotriva Instituției Primarului Orașului și nicidecum a Primăriei Orașului.
Analizând actele dosarului, criticile contestatorului prin prisma dispozițiilor art. 318 din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Prin prezenta contestație în anulare, domnul a solicitat anularea deciziei civile nr. 902/16.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- pe considerentul că unul dintre judecătorii din completul care a pronunțat această decizie, respectiv doamna judecător, a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat și decizia împotriva căreia domnul formulase contestația în anulare soluționată prin decizia civilă nr. 902/16.06.2009.
Domnul a invocat încălcarea dispozițiilor art. 24 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora "judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare".
Curtea reține, în acest sens, că prin decizia civilă nr. 902/16.06.2009 a Curții de APEL TIMIȘOARAs -a respins contestația în anulare formulată de domnul împotriva deciziei civile nr. 429/19.03.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Curtea constată, de asemenea, că din completul care a pronunțat decizia civilă nr. 429/19.03.2009 a Curții de APEL TIMIȘOARAa făcut parte și doamna judecător.
De asemenea, Curtea constată că doamna judecător a făcut parte și din completul de judecată care a pronunțat decizia civilă nr. 902/16.06.2009 - a cărei anulare s-a solicitat în prezenta cauză.
Așadar, Curtea reține că motivul prezentei contestații este reprezentat de participarea unui judecător în completul care a analizat o contestație în anulare formulată împotriva unei alte hotărâri pronunțate de același judecător.
Curtea precizează, sub acest aspect, că dispozițiile art. 24 alin. 1 Cod de Procedură Civilă nu sunt aplicabile în cazul soluționării contestației în anulare de același judecător care a soluționat hotărârea a cărei anulare se solicită, întrucât art. 24 alin. 1 se referă la judecarea cauzei "în apel sau în recurs" și la "rejudecare după casare".
În rezolvarea acestei chestiuni, Curtea observă că prin Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra acestei chestiuni, stabilind, în dispozitiv, că "în aplicarea dispozițiilor art. 24 din Codul d e procedură civilă,judecătorul care soluționează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluționezecererea de revizuire saucontestația în anulare."
În privința acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea observă că aceasta a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție"pentru a se asigura"- potrivit art. 329 al. 1 Cod de Procedură Civilă -"interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României". Fiind pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, această decizie este obligatorie pentru viitor, având în vedere dispozițiile art. 329 alin. 3 teza a doua Cod de Procedură Civilă, conform cărora "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
Așadar, art. 24 Cod de Procedură Civilă nu este încălcat în cazul în care un judecător care a pronunțat o hotărâre face parte din completul care examinează o contestație în anulare îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de acest judecător.
Pe de altă parte, Curtea subliniază că admiterea contestației în anulare depinde de întrunirea motivelor prevăzute de lege în acest sens, și că, fiind în discuție o cale de atac extraordinară prin care se aduce atingere efectelor unei hotărâri judecătorești irevocabile, interpretarea motivelor care atrag admiterea contestației în anulare și rejudecarea cauzei trebuie făcută în mod restrictiv.
Curtea observă, sub acest aspect, că domnul nu a indicat nici unul din cazurile în care este admisibilă o contestație în anulare, astfel cum sunt reglementate de art. 317 și 318 Cod de Procedură Civilă.
Curtea subliniază, în acest sens, că rejudecarea unei cauze în privința căreia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească irevocabilă aduce atingere unui alt principiu reglementat de Convenția europeană a drepturilor omului, respectiv principiului securității juridice, astfel cum a fost consacrat prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999, dată în cauza Brumărescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 414 din 31 august 2000, s-a arătat, la paragraful 61, că "dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului convenției, care enunța preeminența dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată".
În hotărârea respectivă, Curtea europeană a drepturilor omului a reținut, în paragraful nr. 62, că"admițând recursul în anulare introdus în virtutea autorității mai sus menționate, Curtea Supremă de Justiție a înlăturat efectele unei proceduri judiciare care dusese, în termenii Curții Supreme de Justiție, la o hotărâre judecătorească "irevocabilă", dobândind deci autoritatea lucrului judecat și fiind, în plus, executată.
Aplicând în acest mod dispozițiile art. 330(din Codul d e Procedură Civilă) mai sus citat, Curtea Supremă de Justiție a încălcat principiul securității raporturilor juridice. În speță și în virtutea acestui fapt, dreptul reclamantului la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. 1 din convenție a fost ignorat".
Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat această jurisprudență și în hotărârea pronunțată în cauza Todorescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 770 din 24 august 2005, în paragrafele 37-38, Curtea arătând că " în cauza Brumărescu împotriva României, anterior citată (paragrafele 61 - 62), a decis că a existat o încălcare a art. 6 alin. 1 din Convenție, cu motivarea că anularea unei hotărâri judecătorești definitive este contrară principiului securității raporturilor juridice. Ea a mai arătat că refuzul de a recunoaște instanțelor competența de a soluționa litigii privind, ca în cazul de față, o acțiune în revendicare imobiliară, a încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție."
De asemenea, în hotărârea pronunțată în cauza Androne împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 875 din 29 septembrie 2005, Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat (în paragraful 50) jurisprudența sa anterioară, citând cauza Sovtransavto, în care "a hotărât că un sistem juridic marcat de procedura de protest - adică posibilitatea anulării repetate a unei hotărâri definitive - ceea ce s-a întâmplat în cazul în speță, este, ca atare, incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, care constituie unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului în sensul art. 6 alin. 1."
În paragraful nr. 52 din hotărârea pronunțată în cauza Androne împotriva României, Curtea europeană a drepturilor omului a reținut că "redeschiderea unei proceduri încheiate cu o hotărâre definitivă, în urma unei cereri de revizuire formulate tardiv, și anularea Hotărârii definitive din 22 noiembrie 2001, favorabilă reclamanților, au ignorat principiul securității raporturilor juridice și, în consecință, dreptul reclamanților la un proces echitabil, în sensul art. 6 alin. 1."
Totodată, în hotărârea pronunțată în cauza Iacob împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389 din 5 mai 2006, Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat (în paragrafele 25-26) aceleași considerații.
În definirea principiului securității juridice de către instanța europeană, Curtea reamintește și o altă hotărâre pronunțată de Curtea europeană a drepturilor omului împotriva Statului Român, respectiv hotărârea pronunțată în cauza Societatea Comercială " Industrial " -, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 682 din 9 august 2006. în această hotărâre, Curtea europeană a drepturilor omului a precizat (în paragraful 32) că " dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că soluția dată într-un mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe nu trebuie repusă în discuție (Cauza Brumărescu, precitată, paragraful 61). În virtutea acestui principiu, nici una dintre părți nu este îndreptățită să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii cu singurul scop de a obține rejudecarea procesului și o nouă hotărâre în privința sa.Instanțele de control nu trebuie să utilizeze puterea lor de supervizare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă judecată. nu trebuie să devină un apel deghizat, și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra subiectului nu constituie un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză.Nu se poate deroga de la acest principiu decât atunci când motive substanțiale și imperioase impun aceasta (Cauza Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, paragraful 52, CEDO 2003-IX)."
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 Cod de Procedură Civilă pentru admiterea contestației în anulare și, ținând seama de imperativul respectării principiului securității juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - jurisprudență obligatorie pentru autoritățile române - Curtea urmează a respinge prezenta contestație în anulare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 902/16.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Prima instanță - Tribunalul Arad
Judecător -
Red.RP-10.11.2009
Tehnore 10.11 2009
2 expl/SM
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma, Rodica Olaru, Răzvan Pătru
