Alte cereri. Decizia 28/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 28/CA
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursurilor în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, cu sediul în C,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în B,-, sect.5, împotriva sentinței civile nr. 819/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți -, G, MEDIA, I, toți cu domiciliul ales în C, b-dul 1 - 2. nr.21,.24, la cabinet avocat, având ca obiect drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimații reclamanți, av. - în baza împuternicirilor avocațiale nr. -, -, -, -, depuse la dosar, lipsind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e pr. civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează asupra recursurilor formulate de pârâți care sunt motivate, scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
Pentru intimații reclamanți apărătorul ales depune la dosar adresa nr. 871/30.10.2006 înregistrată la Direcția Județeană de Statistică C prin care reclamanții solicitau plata primelor de vacanță, răspunsul la această adresă, înscrisuri cu care face dovada că reclamanții au parcurs procedura prealabilă. Mai depune la dosar și note scrise. Nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru intimații reclamanți av. solicită respingerea recursurilor declarate de pârâți ca nefondate și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Prin notele scrise depuse la dosar a răspuns la excepțiile invocate de pârâți prin motivele de recurs, respectiv excepția lipsei procedurii prealabile, excepția lipsei timbrajului cererii cât și la criticile aduse hotărârii pe fond.
Solicită respingerea recursurilor declarate de pârâți ca nefondate cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 8.11.2006 și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul Constanța - Secția civilă, reclamanții, -, -, G, -, Media, -, I, Greta, -, - prin avocat, au solicitat obligarea pârâților Direcția Județeană de Statistică C, Ministerul Finanțelor Publice și Institutul Național de Statistică la acordarea drepturilor bănești reprezentând sporul de stabilitate în perioada 2005 și în continuare, sume actualizate în raport cu rata de inflație până la efectuarea plății.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sporul de stabilitate își are temeiul legal în dispozițiile art.41 alin.1 din Legea 33/2004 privind aprobarea OG 71/2004 pentru modificarea și completarea OG 9/1992. Aceste prevederi au devenit neaplicabile deoarece prin art.15 alin OG 9/2005 s-a luat măsura suspendării menținută prin art.26 din OG 3/2006.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art.38 din Codul muncii, art.41 și 53 din Constituție.
Pârâta Direcția Județeană de Statistică Caf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice, iar prin cererea formulată la data de 15.01.2007 a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat obligarea pârâtelor la drepturile bănești reprezentând sporul de stabilitate pentru anii 2005 - 2006, sumă actualizată cu indicele de infecție până la data efectuări plății.
La data de 17.01.2007 reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că solicită acordarea drepturilor bănești reprezentând spor de stabilitate pentru anii 2005 - 2006.
Prin încheierea de ședință din 17.05.2007 instanța a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de, a respins excepția prematurității acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasive.
Prin sentința civilă nr.819/2007 pronunțată de Tribunalul Constanța a fost admisă în parte acțiunea, a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Județeană de Statistică C împotriva chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice și au fost obligați pârâții să plătească reclamanților după cum urmează: suma de 3.990 lei, suma de 2.092 lei, - suma de 2.334 lei, suma de 2.044, suma de 2.880 lei, suma de 2.261 lei, suma de 2.261 lei, suma de 1.518 lei, suma de 5.334 lei, suma de 1.515 lei, suma de 2.463 lei, - suma de 2.481 lei, suma de 2.880 lei, suma de 2.261 lei, G suma de 2.880 lei, suma de 2.826 lei, - suma de 1.100 lei, suma de 4.624 lei, suma de 107 lei, suma de 4.312 lei, suma de 3.674 lei, suma de 2.625 lei, suma de 2.939 lei, suma de 2.123 lei, suma de 5.258 lei, suma de 2.608 lei, suma de 2.608 lei, Media suma de 467 lei, - suma de 2.281 lei, suma de 2.463 lei, I suma de 2.196 lei, suma de 2.838 lei, - suma de 2.261 lei, Greta suma de 2.651 lei, suma de 2.463 lei, suma de 553 lei, suma de 2.251 lei, - suma de 3.732 lei, suma de 1.521 lei, reprezentând sporul de stabilitate aferent perioadei 2006 (sumă brută) indexată cu indicele de inflație până în luna mai 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană de Statistică C și Institutul Național de Statistică.
A fost obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să vireze către Institutul Național de Statistică fondurile necesare achitării sumelor ce fac obiectul prezentei acțiuni, astfel cum a fost admisă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții au avut calitatea de funcționari publice în cadrul C în perioada 2005 - 2006. Potrivit dispozițiile art.4 indice 1 din OG 9/1992, pentru asigurarea stabilității salariații din Institutul Național de Statistică precum și ai Direcțiilor Regionale și Județene de Statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până 1,20% calculat la salariul de bază cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Prin art.15 din OG 9/2005 această prevedere legală a fost suspendată pentru anul 2005, iar pentru anul 2006 fost suspendată prin dispoziția art.27 din OG 3/2006. Art.38 din Legea 53/2003 arată că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva încălcării.
Suspendarea dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui cât timp prin nicio dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența. Deși acest drept a fost suspendat, nu se poate considera că în perioada 2005 - 2006 acest drept nu a existat deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, instanța a reținut că este întemeiată întrucât potrivit art.19 lit.a din Legea 50/2002 coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Potrivit art.3 alin.1 pct. 2 din HG 208/2005 Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectat legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În ceea ce o privește pe reclamanta, instanța a reținut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că aceasta nu a avut calitate de funcționar public în perioada 2005 - 2006, motiv pentru care a respins acțiunea formulată de aceasta ca nefondată.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs pârâtele Direcția Județeană de Statistică C și Institutul Național de Statistică și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice care au criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Recurentele pârâte Direcția Județeană de Statistică C și Institutul Național de Statistică au susținut în esență următoarele:
1. cererea formulată de reclamanți este inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2004;
2. cererea de chemare în judecată nu a fost timbrată legal, dat fiind faptul că acțiunea se judecă de instanța de contencios administrativ, art.17 alin.2 din Legea nr.554/2004 impune achitarea taxei de timbru, iar acțiunea nu este scutită de taxa de timbru, neîncadrându-se în disp. art.15 din Legea nr.146/1997;
3. pe fond, soluția primei instanțe este neîntemeiată deoarece neplata drepturilor solicitate de reclamanți a fost generată de existența unor norme legale cărora nu se putea sustrage, neputând fi reținută în acest caz culpa instituției. De asemenea, punerea în întârziere reprezintă condiția sine qua non a obligării la plata de despăgubiri, actualizarea putând opera cel mult de la data introducerii acțiunii.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat soluția primei
instanțe în ceea ce privește modul de soluționare a excepției lipsei calității sale procesuale pasive în cererea de chemare în garanție.
A motivat recurentul că rolul său este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, singura instituție abilitată să-și cuprindă în buget sume reprezentând drepturile salariale ale reclamanților fiind Institutul Național de Statistică.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
Astfel, în ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii, Curtea reține că obiectul cererii de chemare în judecată constă în plata unor drepturi bănești rezultate din raporturile de serviciu ale reclamanților funcționari publici.
Art.109 din Legea nr.188/1999 stabilește că litigiile "care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ", ceea ce înseamnă că trimiterea la Legea nr.554/2004 se referă doar la competența instanței de contencios administrativ, fără a impune parcurgerea unei proceduri prealabile.
Chiar dacă o astfel de procedură este obligatorie potrivit art.7 din Legea nr.554/2004, ea nu poate fi extinsă și în cazul de față deoarece, pe de o parte, procedura prealabilă este impusă în cazul în care vătămarea s-a produs printr-un act administrativ sau prin refuzul de a emite un act administrativ, condiție ce nu se verifică în speță, iar pe de altă parte art.117 din Legea nr.188/1999 stabilește că dispozițiile legii se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice. Prin urmare, dată fiind succesiunea normelor care completează statutul funcționarilor publici, Curtea apreciază că prioritate au dispozițiile Codului muncii, dispoziții ce nu prevăd parcurgerea vreunei proceduri prealabile.
Referitor la excepția netimbrării cererii, instanța constată, de asemenea, că trimiterea cauzei la secția de contencios administrativ și judecarea ei potrivit procedurii instituite de Legea nr.554/2004, astfel cum impune art.109 din Legea nr.188/1999, nu conduce în mod automat la aplicarea taxei judiciare de timbru prevăzute pentru cauzele de contencios administrativ. Aceasta, deoarece dispozițiile Legii nr.188/1999se completează cu prevederile legislației muncii, iar legislația muncii prevede scutirea de taxa de timbru. O altă interpretare ar duce la crearea unei situații discriminatorii între funcționarii publici și celelalte categorii de salariați, respectiv la crearea, în condiții egale, a unei situații mai avantajoase în ceea ce privește accesul la justiție pentru salariații încadrați cu contract de muncă.
Pe fond, Curtea reține că potrivit art.4/1 alin.1 din OG nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale"Pentru asigurarea stabilității, salariații din Institutul Național de Statistică, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20%, calculat la salariul de bază, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat, -"
Este adevărat că aplicarea acestor dispoziții a fost suspendată prin art.15 din OG nr.9/2005 pentru anul 2005 și prin art.27 din OG nr.3/2006 pentru anul 2006, însă aceste suspendări au avut o aplicare limitată în timp, în conformitate cu dispozițiile art.64 alin.1 și art.66 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Astfel, art.64 alin.2 din Legea nr.24/2000 prevede că la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, ceea ce înseamnă că măsura suspendării acordării sporului de stabilitate a afectat doar exercițiul dreptului nu și existența acestuia, deoarece un drept prevăzut de lege încetează doar prin abrogare.
Prin urmare, odată ce suspendarea a încetat, reclamanții sunt în drept să solicite sporul de stabilitate, iar pârâtele au obligația de a acorda reclamanților drepturile prevăzute de lege.
În legătură cu critica referitoare la data de la care s-a acordat actualizarea sumelor, Curtea reține că prejudiciul rezultat din devalorizarea monedei naționale nu reprezintă daune moratorii ce se acordă de la punerea în întârziere, ci daune compensatorii care, potrivit principiilor generale de drept, trebuie să fie acoperite integral.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, în mod corect a reținut prima instanță că față de disp. art.19 lit.a din Legea nr.50/2002 și ale art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 pârâta justifică atragerea Ministerului în proces fiind obligat să vireze fondurile necesare plății drepturilor reclamanților.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurenți sunt nefondate, urmează a respinge recursurile ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții pârâți - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, cu sediul în C,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - C, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în B,-, sect.5, împotriva sentinței civile nr. 819/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți -, G, MEDIA, I, toți cu domiciliul ales în C, b-dul 1 - 2. nr.21,.24, la cabinet avocat.
Obligă recurenții la plata sumei de 390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 23 Ianuarie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud.fond - (red.)
Red.dec.jud.
2 ex./22.02.2008
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis, Elena Carina Gheorma
