Alte cereri. Decizia 44/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 44/
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanții, -, escu, și împotriva sentinței civile nr. 916/cs din 17 octombrie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții, escu, și, asistați de avocat, care reprezintă și pe recurenta lipsă - -, și avocat pentru intimatul, lipsă fiind intimații Municipiul I - prin primar și Consiliul Local al Municipiului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, avocat, pentru intimatul, depune la dosar întâmpinarea, comunicând duplicatul acesteia apărătorului ales al recurenților.
Instanța lasă dosarul la ordine pentru a se da posibilitatea apărătorului ales al recurenților să ia cunoștință de conținutul întâmpinării depuse la dosar.
La cea de a doua strigare a cauzei se prezintă recurenții, escu, și, asistați de avocat, care reprezintă și pe recurenta lipsă - -, și avocat pentru intimatul, lipsă fiind intimații Municipiul I - prin primar și Consiliul Local al Municipiului
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenții, -, escu, și, solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenții prezenți depun la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului.
Avocat, pentru intimatul, solicită respingerea recursului, pentru motivele expuse în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, precum și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 916/com/ din 17 octombrie 2008, Tribunalul Iași, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul I și Consiliul Local I, ridicată de aceștia, a respins, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, acțiunea formulată de reclamanții: - ( decedat), succedat de moștenitorii și, escu, și, în contradictoriu cu pârâții Municipiul I, Consiliul Local I, având ca obiect anularea autorizației de construire nr. 1036/2007, eliberată pe numele lui, precum și cererea titularului autorizației de construire de obligare a moștenitorilor reclamantului decedat la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au atacat în contencios administrativ autorizația de construire nr. 1036 din 29 iunie 2007, eliberată de Primarul municipiului I, pe numele lui, având drept obiect construirea unei mansarde locuibile peste ultimul nivel de bloc, la imobilul situat în I,-, - că reclamanții nu au înțeles să cheme în judecată pe emitentul autorizației, respectiv pe Primarul municipiului I, ci pe Municipiul I și Consiliul Local I și că, potrivit art. 4 lit. din Legea nr. 50/1991, autorizațiile de construire se emit de primarii municipiilor și orașelor.
Prin coroborarea acestor dispoziții cu prevederile art. 12 din același act normativ, prima instanță a apreciat că doar Primarul municipiului I poate avea calitate procesuală pasivă în acțiunea în anularea actului administrativ pe care acesta l-a emis, nu și instituțiile publice chemate în judecată, motive pentru care a admis excepția ridicată de pârâți și a respins acțiunea pe acest temei.
Împotriva acestei sentințe au introdus recurs reclamanții, -, escu, și, care apreciază că în mod greșit excepția ridicată de pârâți a fost analizată doar prin prisma dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 50/1991, în condițiile în care actul atacat este un act administrativ ce emană de la o autoritate administrativă a cărui regim juridic este guvernat de Legea nr. 215/2001, ignorându-se faptul că, în condițiile în care legiuitorul nu a stabilit în mod expres cine are calitate procesuală pasivă, primarul, ca emitent al autorizației, a acționat doar în interesul Municipiului I, dându-se dovadă de un formalism excesiv, fără a se reține că Municipiul I este reprezentat de primar și că acesta a fost parte în proces, hotărârea fiindu-i astfel opozabilă.
Recurenții mai susțin că primarul a figurat pe citativ a fost reprezentat în proces și că instanța de fond a pășit la administrarea de probe, fără a mai cerceta excepția și fără a uni eventual cu fondul, încălcându-se astfel dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă.
Se susține de asemenea că excepția ridicată de pârâți nu este una dirimantă, în înțelesul dat de legiuitor, că aceasta și-a pierdut caracterul și eficiența cerută de art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă și că, prin nepunerea, de îndată, în discuția părților și prin nesoluționarea ei cu prioritate, reclamanții au fost prejudiciați, întrucât au fost împiedicați, în tot acest timp, să își apere drepturile în alt mod.
Prin memoriul depus de recurenți se susține că ei nu și-au dat, în mod valabil, acordul la realizarea construcției autorizate de pârâți, că autorizația de construire s-a emis în mod nelegal, că datorită modului în care lucrările de construcție au fost executate s-a creat o situație conflictuală gravă între recurenți și intimatul, ce a condus la decesul reclamantului - și că, măcar în considerarea acestui fapt, ar trebuie să se facă dreptate.
Inculpatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Este necontestat faptul că, la cererea petentului, Primarul Municipiului Iae mis certificatul de urbanism nr. 3040 din 11 iulie 2006, și autorizația de construire nr. 1036 din 29 iunie 2007, în temeiul Legii nr. 50/1991.
Este de asemenea neconstatat faptul că acțiunea a fost redactată de către un avocat ales, care a reprezentat părțile pe tort parcursul judecății și că, astfel cum s-a specificat în cererea introductivă, reclamații au chemat în judecată doar unitatea administrativ teritorială, respectiv Municipiul I, reprezentat prin primar și, respectiv, Consiliul Local I, hotărârea atacată fiind dată în contradictoriu cu autoritățile pe care reclamanții au arătat, în mod explicit, că înțeleg se le cheme în judecată.
În atare situație, în mod corect a reținut prima instanță că Primarul municipiului nu a fost chemat în nume propriu, pentru a răspunde de legalitatea autorității emise în baza art. 4 din Legea nr. 50/1991, și a art. 63 alin. 5 lit. g din Legea nr. 215/2001, ci doar în calitatea de reprezentant legal al unității administrativ - teritoriale în justiție, atribut prevăzut de art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Calitatea de "reprezentant" evocată de către reclamanții - recurenți prin cererea introductivă, nu se confundă însă cu calitatea de parte într-un contencios administrativ, indiferent de statutul sau sfera generală a competențelor ce revin autorităților ori funcționarilor publici, în alte raporturi juridice în care aceștia sunt implicați.
Chestiunea de a ști dacă autoritățile, instituțiile, ori funcționarii publici au sau nu calitate procesuală pasivă într-o cauză de contencios administrativ este esențială pentru stabilirea cadrului procesual și pentru stabilirea modului de soluționare a pricinii, având în vedere că această chestiune vizează tocmai obligația unei alte persoane de a răspunde față de pretențiile invocate împotriva sa.
Ori, raportat la obiectul acțiunii, reclamanții puteau chema în judecată doar autoritatea care a emis actul administrativ contestat, și eventual funcționarii publici care au contribuit la elaborarea autorizației de construire vizate, întrucât doar aceștia, în limita competențelor ce le reveneau potrivit Legii nr. 50/1991, puteau fi făcuți răspunzători de pretinsa nelegalitate a actului emis, neavând nici o semnificație faptul că primarul face parte din structura funcțională cu activitate permanentă, denumită de art. 77 din Legea nr. 215/2001 drept "Primăria municipiului".
Chiar dacă potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică, în speță unitatea administrativ - teritorială își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale, iar acele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limita puterilor conferite, sunt considerate a fi actele persoanei juridice însăți, în materia reglementată de Legea nr. 50/1991, primarul municipiului ca autoritate executivă și instituție subiect de drept administrativ, lucrează în mod autonom pe persoana juridică de drept public menționată la art. 21 din Legea nr. 215/2001, fapt ce conduce în acest caz, la o răspundere personală, față de terți, pentru legalitatea actului emis în regim de putere publică, neputându-se ajunge la o confuziune, în această materie, între răspunderea primarului și răspunderea persoanei juridice de drept public, care în speță este municipiul
Chestiunea lipsei calității procesuale pasive a celor chemați în judecată a fost invocată atât de Municipiul I și Consiliul Local I prin întâmpinarea depusă la termenul din 18 ianuarie 2008, cât și de către pârâtul, prin întâmpinarea depusă la termenul din 15.02. 2008, astfel că, după comunicarea respectivelor întâmpinări nimic nu împiedicat pe reclamanți să își precizeze, sau să își modifice acțiunea, în sensul de a cere introducerea în cauză, în calitate de pârât, a autorității administrative emitentă a actului contestat.
Atâta timp cât reclamanții, sau avocatul ales al acestora, nu au realizat care este semnificația și mai ales urmările ce decurg din excepția ridicată, nu i se poate imputa primei instanțe lipsa de rol activ, din moment ce este ținută să respecte principiul disponibilității, judecătorul fondului neputând-se substitui reclamanților, stabilind ce persoane trebuie să figureze ca parte în proces.
Faptul că s- trecut la administrarea de probe, că excepția ridicată nu a fost soluționată cu precădere și că nici nu s-a dispus eventuala sa cu fondul nu are nici o urmare în ceea ce privește legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, întrucât, dincolo de disfuncționalitățile evocate, doar reclamanții, în mod direct, sau prin avocatul ales aveau posibilitatea să aducă corecție actului de sesizare și să ceară introducerea în cauză, în nume personal, a autorității care a emis actul administrativ contestat.
Chiar dacă Curtea înțelege tragedia familiei, ea nu poate îndrepta ceea ce reclamanții puteau și trebuiau să facă în primă instanță, respectiv să ceară ca controlul de legalitate să se realizeze în contradictoriu cu autoritatea care a emis actul administrativ pretins nelegal, problema responsabilității nefiind o chestiune formală, ci una ce ține de însăși esența contenciosului administrativ, pentru stabilirea ei nefiind necesar ca legiuitorul să indice, în cuprinsul fiecărui act normativ emis, cine are și cine nu are calitate procesuală pasivă multitudinea de situații conflictuale ce ar putea decurge din aplicarea legii.
Ca atare, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul promovat de reclamanți, ca fiind nefondat, ei rămânând singurii răspunzători de greșita întocmire a actului de sesizare a instanței și de ignorarea urmărilor ce decurgeau din excepția ridicată de pârâți.
Cât privește cererea intimatului de a se obliga recurenții la plata cheltuielilor de judecată, pretins efectuate în recurs, aceasta urmează a fi respinsă ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul introdus de reclamanții și, escu, împotriva sentinței nr. 916/COM/2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Respinge cererea intimatului de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
03.02.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
