Alte cereri. Decizia 457/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 457/CA
Ședința publică de la 20 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător: -
Grefier:
S-a luat spre examinare recursul introdus de către recurenta Administrația Finanțelor Publice V împotriva sentinței civile nr.151/CA/26.06.2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect alte cereri restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului V lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Consilier juridic, pentru recurentă, depune precizări din care rezultă că reclamantul A nu a formulat cerere pentru restituirea taxei auto.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul reprezentantei recurentei, care a solicitat admiterea recursului, pentru motivele expuse în scris în cererea de recurs.
Instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL.
Asupra recursului de contencios administrativ de față.
Prin sentința civilă 151/CA/26.05.2008 a Tribunalului Vasluis -a dispus:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul, cu domiciliul în V, str. - cel M,. 158,. B,. 48 în contradictoriu cu pârâta V și, în consecință;
Respinge excepția privind tardivitatea plângerii prealabile.
Anulează actul administrativ fiscal nr. 4781/05.02.2008 și obligă pârâta să dispună restituirea sumei de 3261,03 lei reprezentând taxă specială pentru autoturism, achitată de reclamant prin chitanța nr. -/28.09.2007 cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă.
A reținut instanța de fond că:
Cu privire la excepția invocată, aceasta este nefondată. în cauză actul atacat nu a existat la momentul plății taxei, chitanța neputând fi asimilată unui act administrativ, așa încât nu există un termen în care să poată fi făcută plângere prealabilă la organul fiscal.
Pe fondul cauzei, potrivit dispozițiilor art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare."
Astfel, procedurile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele iar după modificarea acestei legi prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale prevăzându-se categorii de persoane exceptate, cuantumul taxei speciale calculându-se conform formulei prevăzute de art. 214, indice 1, alin.3, cod fiscal.
Această taxă nu este percepută pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.
Prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule s-au încălcat prevederile art. 90(1) din Tratat, astfel că și taxa a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea acestor prevederi, precum și ale Tratatului de aderarea a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.
Reclamantul a achitat taxa specială conform dispozițiilor codului fiscal și calculației stabilite de Ministerul Finanțelor, obligația de plată a taxei echivalând cu un act administrativ de obligare la plată.
Împotriva actului administrativ-fiscal vătămător, reclamantul a formulat plângere prealabilă conform legii contenciosului administrativ.
Apreciind că au fost încălcate prevederile art. 90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme de la 01 ianuarie 2007 prin art. 214, indice 1 și art. 214 ind. 3 cod fiscal, instanța va admite acțiunea formulată și precizată de reclamant, va anula chitanța prin care s-a făcut plata taxei speciale și va obliga pârâta să restituie acestuia taxa de primă înmatriculare precum și dobânzile legale până la data restituirii potrivit art. 1084 și 1082 cod civil.
Reclamantul a fost lipsit de suma de bani achitată, prejudiciul suferit de acesta putând fi recuperat numai în acest mod.
Pârâta V prin recursul depus la dosar susține nelegalitatea și netemeinicia sentinței de fond, după cum urmează:
- taxa de primă înmatriculare în cauză a fost calculată conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal și a. 418/2007 pentru aprobarea procedurii privind calculul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, în vigoare la data cererii, iar Curtea Constituțională nu a fost sesizată cu cenzura în procedura prevăzută de Legea 47/1992, a acestor prevederi din codul fiscal, astfel că în acest context sentința de fond este nelegală, întrucât organul fiscal are obligația de aplicare a dispozițiilor legale în vigoare, iar nu la cenzurarea legalității lor;
- cât privește dispoziția instanței de fond de a anula adresa nr. 4781/5.02.2008, consideră recurenta că acest act nu poate fi asimilat unui act administrativ fiscal în sensul art. 41 din OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, așa încât nu putea fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ;
- prin intrarea în vigoare a OUG50/21.04.2008 la data de 1.07.2008, a fost stabilit calculul legal de restituire a diferenței dintre taxa specială pentru autoturism și autovehicule, plătită în intervalul 1.01.2007 -30.06.2008 și taxa de poluare nou instituită, iar în ipoteza în care instanța ar dispune restituirea în întregime a taxei de primă înmatriculare, s-ar crea un regim juridic discriminatoriu în raport de ceilalți contribuabili, respectiv și la eludarea legii, întrucât reclamanta nu ar mai putea fi obligată la plata taxei de poluare la acest moment.
Solicită așadar admiterea recursului, și la modificarea sentinței de fond în sensul obligării sale doar la restituirea diferenței dintre suma achitată de reclamantă ca taxă de primă înmatriculare și suma reprezentând taxa de poluare, con for. 11 din OUG50/2008.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Taxa specială pentru autoturisme, a cărei restituire se solicită prin acțiune, a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 de modificare și completare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal.
Dispozițiile art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 au fost abrogate la data intrării în vigoare a nr.OUG 50/2008, respectiv la data de 1 iulie 2008, după ce aceasta fusese publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
Prin acest din urmă act normativ s-a decis restituirea integrală a taxei speciale pentru autoturisme, instituită prin Legea nr. 343/2006, legiuitorul român însușindu-și notificările Comisiei Europene referitoare la in compatibilitatea dintre reglementarea națională și reglementarea comunitară, mai precis cu dispozițiile art. 90 par. 1 din Tratatul
Concomitent și corelat cu această soluție legislativă, prin nr.OUG 50/2008 s-a introdus o nouă taxă, denumită taxa pe poluare pentru autovehicule, constituită ca venit la bugetul Fondului pentru Mediu.
Totodată, pentru stingerea obligațiilor ce reveneau organului fiscal, pe de o parte, născute din încasarea taxei speciale găsită incompatibilă cu prevederile Tratatului și a obligației de plată a taxei de poluare pentru autovehicule, datorată de contribuabil cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, pe de altă parte, legiuitorul a ales soluția compensării legale a celor două datorii, dispunând, prin art. 11 din nr.OUG 50/2008, ca taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 -30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței menționate privind taxa de poluare pentru autovehicule să se restituie, pe baza procedurii stabilite prin Normele Metodologice aprobate prin nr.HG 686/2008.
Întrucât această ordonanță de urgență a fost adoptată mai înainte ca acțiunea reclamantului să fi fost soluționată în mod irevocabil, iar prin prevederile ei legiuitorul a înțeles să instituie dispoziții tranzitorii de natură a stinge toate litigiile născute din încălcarea Tratatului, în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2007 și data de 30 iunie 2008, ce corespunde timpului în care art. 2141-2143Cod fiscal au produs efecte juridice, Curtea consideră că soluția compensării, chiar și după, data pronunțării hotărârii recurate, este în concordanță cu dispozițiile art. 116 Cod procedură fiscală, cu atât mai mult cu cât, conform infogramei nr. 5899/26.06.2008, a Reprezentanței Permanente a României pe lângă, Comisia a apreciat că normele metodologice privind taxa de poluare a autovehiculelor sunt conforme cu criteriile comunitare.
În atare condiții, Curtea va da eficiență dispozițiilor nr.OUG50/2008, în sensul că va considera procedura instituită prin art. 11 din actul normativ citat ca fiind pe deplin aplicabilă și cazului dedus judecății, întrucât aceasta se referă în mod expres și imperativ la toate situațiile născute în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008 din faptul plății taxei speciale pentru autoturisme, ceea ce face inutilă cercetarea excepției de tardivitate invocate de pârâte.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursurile promovate de Administrația Finanțelor Publice urmează a fi admis, în sensul că, modificându-se în parte hotărârea atacată, acțiunea reclamantului va fi admisă în parte, acestuia urmând să i se restituie de către pârât suma rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor legale privind taxa pe poluare pentru autovehicule, prin parcurgerea procedurii stabilite prin Normele aprobate prin nr.HG 686/2008.
Cât privesc actele anulate de instanța de fond, respectiv adresa 6734/22.02.2008 a pârâtei. V, prin care reclamantei i se comunică lipsa cadrului legal de restituire a taxei de primă înmatriculare, respectiv adresa 6209/15.04.2008 a V, prin care i se aducea la cunoștință lipsa de competență a acestui organ fiscal, în soluționarea contestației depuse de reclamantă la adresa 6734/2008 a V, motivat de faptul că taxa achitată nu reprezintă un titlu executor și nici o decizie de impunere, ca titluri de creanță în sensul Codului d e procedură fiscală, Curtea constată că acestea se constituie ca simple adrese de răspuns la corespondența întreprinsă de reclamantă iar nu ca acte administrative în sensul art. 41 din OG92/2003, din moment ce nu procedează la "stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale", în sensul legii, și ca atare nu puteau fi cenzurate de instanța de contencios administrativ cum eronat a reținut prima instanță.
Cât privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă în cauză, Curtea reține că nu poate fi primită susținerea recurentei V, ca reprezentant al statului în teritoriu, privitoare la lipsa culpei sale procesuale, atât timp cât "Statul" prin componența sa legiuitoare, a recunoscut implicit încălcarea Tratatului de aderare a României la. prin instituirea taxei de primă înmatriculare, atunci când a înlocuit-o cu taxa de poluare prev. de OUG50/2008, astfel încât corect a fost obligată a suporta consecințele procesuale a conduitei sale, prin achitarea cheltuielilor de judecată avansate de cei vătămați de emiterea actului normativ în litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile introduse de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului V împotriva sentinței civile nr. 151/CA/26.05.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, admite în parte acțiunea reclamantului - contra pârâtei Administrația Finanțelor Publice
Obligă pârâta să restituie reclamantului taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil la data de 28.09.2007 nr.- cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule, pe baza procedurii stabilite prin Normele metodologice de aplicare aprobate prin nr.HG 686/2008.
Respinge cererea de anulare a adresei nr. 4781/5.02.2008 emisă de Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.11.2008
Tribunalul Vaslui:
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
