Anulare act administrativ . Decizia 1166/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1166
Ședința publică din data de 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Primarul orașului P -, cu sediul în P,-, județ D și domiciliul în P, Cartier nr.109, județ D, împotriva sentinței nr.326 pronunțată în data de 14 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str.-,.3B,.2,.10, județ
Recursul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.-/2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate de către instanță și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă reprezentată de avocat, în baza împuternicirii pe care o depune la dosar, lipsind intimatul-pârât Primarul orașului P -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este motivat, timbrat, aflat la primul termen de judecată și prin serviciul registratură al instanței s-a depus o cerere de probe din partea recurentului-pârât și întâmpinare din partea intimatei-reclamante, după care,
Intimata-reclamantă reprezentată de avocat, solicită instanței comunicarea actelor depuse de către recurentul-pârât și acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de acestea.
Curtea respinge cererea formulată de către intimata-reclamantă prin apărător și lasă cauza la ordinea de pe listă.
La a doua strigare a cauzei intimata-reclamantă reprezentată de avocat, solicită instanței respingerea cererii de probatorii formulată de recurentul-pârât, actele neîncadrându-se în cadrul motivelor de recurs. Menționează că recurentul critică nelegalitatea hotărârii, sub pretextul că evaluarea negativă s-ar fi produs din eroare. Arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea încuviințează recurentului-reclamant, primarul orașului P -, în susținerea cererii de chemare în judecată, proba cu înscrisuri, conform dispozițiilor art.305 Cod procedură civilă și verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, solicită respingerea recursului, întrucât nici una dintre criticile aduse sentinței pronunțate la fond nu este în concordanță cu prevederile legale în vigoare.
Menționează că nu se poate susține că instanța de fond, prin anularea raportului de evaluare, deci un act administrativ individual, și-a depășit atribuțiile, respectiv că acest act ar excede puterii judecătorești, putere care de fapt are plenitudine de competență în controlul actelor administrative. Astfel, din motivarea recurentului se poate reține că cenzura instanței ar fi schimbat calificativul acordat intimatei, cu atât mai mult cu cât nu s-a substituit activității administrative a primarului.
În motivarea sa mai arată că recurentul este nemulțumit de cuprinsul art.120 din HG nr.611/2008, care prevede la alin.5 că "funcționarii publici se pot adresa direct instanței de contencios administrativ", nemaifiind necesar deci efectuarea procedurii prealabile, susținând că această prevedere legală ar contraveni principiului constituțional al separației puterilor în stat.
Intimata-reclamantă mai susține că în ceea ce privește critica vizând faptul că instanța s-ar fi pronunța în temeiul unui text normativ - art.120 (5) din HG nr.611/2008, care ar fi în discordanță cu textele art.126 (2) și art.73 (2) lit.k din Constituție, astfel cum este formulată, poate fi considerată ca fiind invocarea unei excepții de neconstituționalitate. La fond, astfel cum rezultă și din practicaua sentinței, s-a precizat de către recurentul de astăzi că invocă o excepție de nelegalitate a art.4 din Lege și nu o excepție de neconstituționalitate, excepția ce a fost respinsă.
Față de motivul trei de recurs ce vizează greșita aplicare a dispozițiilor art.107 alin.2 lit.d din HG 611/2008 potrivit căreia evaluarea profesională a secretarului orașului se face de către primar, în baza propunerii consiliului local, se poate observa că instanța de fond, în mod corect, a reținut nerespectarea procedurilor stabilite prin lege, întrucât atribuțiile secretarului, în marea majoritate, sunt legate de colaborarea cu Consiliului Local și astfel primarul, prin nesocotirea propunerii consiliului local, a încălcat rațiunea legii; calificativul propus de către Consiliul Local P a se acorda intimatei a fost "foarte bine" și primarul a acordat inițial calificativul "nesatisfăcător", iar în timpul procesului, la instanța de fond a schimbat calificativul cu "satisfăcător".
Precizează că nici ultimul motiv de recurs nu este fondat, întrucât instanța de fond în mod corect evaluat prejudiciul cauzat și a acordat daune morale intimatei.
Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 09.02.2009 la Tribunalul Dâmbovița, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Orașului P, solicitând anularea raportului de evaluare a performanțelor individuale pe anul 2008 apreciate cu calificativul "nesatisfăcător" și obligarea la întocmirea unui raport de evaluare care să țină seama de calificativul propus de Consiliul Local
P, precum și obligarea pârâtului la plata de daune morale în valoare de 20.000 lei. În motivarea cererii, reclamanta a aratat că raportul de evaluare este afectat de o serie de vicii de formă și de conținut, nu respectă prevederile legale din HG nr.611/2008, arătând că acesta, nu are la bază posibilitățile reale de cunoaștere și de evaluare a performanțelor sale profesionale, nu ține seama de calificativele "excepțional" și "foarte bine" obținute de-a lungul întregii cariere profesionale, și nici de calificativul propus de Consiliul Local P, nu ține seama de consecințele pe care le produce în mod nejustificat și anume încetarea raporturilor de serviciu, nu este susținut de argumente scrise concrete, verificabile și cuantificabile.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că primarul a avut la bază posibilități reale de cunoaștere și evaluare a activității profesionale a reclamantei, având în vedere că acesta a ocupat funcția de consilier local din 2004 și a cunoscut în mare parte activitatea acesteia. A mai arătat acesta că evaluatorul nu este obligat să țină cont la acordarea calificativului de calificativele obținute anterior sau să acorde același calificativ propus de Consiliul Local Ulterior pârâtul a renunțat să mai susțină excepția de prematuritate a introducerii acțiunii.
Pârâtul a invocat în ședința publică din data de 14 mai 2009, excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.120 alin.5 din HG nr.611/2008, excepție respinsă de către instanța de judecată, având în vedere prevederile art.4 din Legea nr.554/2004, potrivit căruia admisibilitatea excepției de nelegalitate este condiționată de existența unui raport de dependență între soluționarea pe fond a litigiului în care se invocă excepția și actul administrativ contestat care în cazul de față nu există.
Prin sentința nr.326 pronunțată în data de 14 mai 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte cererea formulată de reclamanta, a anulat raportul de evaluare, a obligat pârâtul să întocmească un alt raport de evaluare și să plătească suma de 8000 lei daune morale.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta a îndeplinit funcția de secretar al Primăriei orașului P în perioada 1996-2008 și în prezent, iar în iunie 2008 au avut loc alegeri locale, astfel că în prima Jaa cestui an a fost numit primar domnul, acesta având obligația legală de a evalua activitatea profesională a reclamantei pe perioada mandatului său din anul 2008, lucru pe care acesta însă nu l-a făcut. Prin raportul de evaluare a performanțelor individuale pe anul 2008, încheiat la 30.01.2009, pârâtul - Primarul Orașului P care a început mandatul în iunie 2008, i-a acordat reclamantei calificativul "nesatisfăcător", deși exista o propunere a Consiliului Local P pentru acordarea calificativului de "foarte bine", reclamantei. La 02.03.2009 pârâtul modifică calificativul acordat reclamantei din "nesatisfăcător" în "satisfăcător".
Tribunalul a constatat că potrivit art.108 din HG nr.611/2008 erioada p. evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în conformitate cu art.107 alin.2 lit.d evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se realizează de către evaluator, calitatea de evaluator revenind primarului, pe baza propunerii consiliului local, pentru
secretarul comunei, orașului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor.
Reclamanta, în calitatea sa de secretar al orașului P, este funcționar public cu funcție de conducere, aceasta îndeplinind atribuțiile prevăzute de art.117 din Legea nr.215/2001 și, plecând de la definiția dată de art.3 lit.d din HG nr.611/2008 termenului de evaluare a performanțelor profesionale individuale - ca fiind ansamblul proceselor și procedurilor implementate anual, prin aplicarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor profesionale individuale, stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului, instanța a reținut că evaluarea trebuie să se realizeze în funcție de gradul de îndeplinire a atribuțiilor secretarului.
Tribunalul a apreciat că atribuțiile secretarului, în marea lor majoritate, se referă la activitatea desfășurată în colaborare cu Consiliul Local, motiv pentru care a apreciat că acest lucru este cel care în mod corect și logic a făcut ca în art.107 alin.2 lit.d să se prevadă în mod expres ca primarul să realizeze evaluare și pe baza propunerii Consiliului Local.
În cuprinsul motivării se arată de asemenea că în cazul în speță, în mod eronat, pârâtul a evaluat activitatea intimatei pentru perioada în care acesta nu a fost primar, anterior lunii iunie 2008, când era desemnată altă persoană în funcția de primar.
S-a concluzionat de către tribunal că în mod greșit calificativul acordat de pârât, chiar și modificat, nu a ținut seama de propunerea consiliului local și, mai mult decât atât, s-a procedat la evaluarea unei perioade pentru care nu avea calitate legală să o facă, aceasta fiind în atribuția fostului primar.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la daune morale, tribunalul a considerat că oricărei activități administrative, cum este și cazul pârâtului din cauză, îi revine o obligație de garanție obiectivă pentru prejudiciile cauzate persoanelor vătămate prin actele administrative emise, garanție care este justificată tocmai de necesitatea asigurării legalității activității organelor administrative și în consecință, reținând prejudiciile morale cauzate reclamantei prin raportul de evaluare anulat, admis în parte cererea acesteia și a obligat pârâtul la 8000 de lei reprezentând daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul Orașului P -, criticând-o pentru legalitate și netemeinicie.
Se arată în cuprinsul cererii de recurs că hotărârea atacată a fost pronunțată cu depășirea limitelor puterii judecătorești, cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal. Astfel, cenzurarea de către instanța judecătorească a calificativului profesional dat unui funcționar public reprezintă o depășire a limitelor puterii judecătorești, idee împărtășită, de altfel, și de către Agenția Națională a Funcționarilor Public, care, în răspunsul nr. -/25.02.2009, arată că în cazul secretarului competența de realizare a evaluării performanțelor profesionale aparține primarului, în calitatea acestuia de evaluator, finalizarea procedurii de evaluare constând în - acordarea calificativului (Anexa 1).
Se susține că art. 120 alin. 5 din nr.HG 611/2008 contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, în sensul că transformă
instanța de judecată într-o autoritate executivă, deoarece dispozițiile acestui text îi conferă instanței de judecată posibilitatea de a-i modifica secretarului nemulțumit rezultatul evaluării profesionale individuale.
Se arată, de asemenea, că instanța s-a pronunțat în temeiul unui text de lege - art. 120 alin.5 din nr.HG 611/2008, care este în antiteză cu dispozițiile constituționale, respectiv art. 126 alin.2 și art. 73 alin.2 lit. k din Constituție.
Potrivit dispozițiilor art. 73 alin.3 lit. k din Constituție, contenciosul administrativ se reglementează prin lege organică. Apare clar că în speță o hotărâre de guvern cuprinde o normă de competență a instanțelor judecătorești pentru jurisdicția contenciosului administrativ, tocmai ceea ce textele constituționale amintite rezervă exclusiv domeniului legii.
O altă critică se referă la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 107 alin.2 lit. d din nr.HG 611/2008, potrivit căruia evaluarea profesională a secretarului orașului se face de către primar, pe baza propunerii consiliului local.
Sancționând nerespectarea de către primar a propunerii consiliului local, hotărârea atacată face o confuzie inacceptabilă între competența de decizie și valoarea actelor premergătoare.
Într-adevăr, dacă s-ar valida considerentul hotărârii atacate, ar rezulta că primarul, desemnat evaluator de către dispozițiile art. 107 alin.2 din nr.HG 611/2008, nu ar avea decât rolul de constatator al calificativului acordat de consiliul local, ceea ce, evident că acest act normativ nu a dorit.
În ceea ce privește daunele morale acordate, se arată că, în mod eronat, temeiul de drept indicat este art. 18 alin. 4 lit. e din Legea nr. 554/2004 și mai mult decât atât, în cauză nu s-a dovedit producerea unui prejudiciu moral nepatrimonial urmare a anulării raportului de evaluare și obligarea pârâtului de a întocmi un nou raport.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază că recursul este fondat numai în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare:
Cu privire la prima din criticile formulate, în sensul că hotărârea atacată este dată cu depășirea limitelor puterii judecătorești, cenzurarea calificativului acordat excedând posibilității instanței de modificare a acesteia, se apreciază că aceasta este nefondată potrivit considerentelor următoare:
Raportul de evaluare finalizat cu acordarea calificativului reprezintă un act administrativ cu caracter individual, încadrându-se în condițiile prevăzute de art. 1 alin.1 din Legea nr. 554/2004; nu se poate susține că acest tip de act administrativ excede controlului puterii judecătorești, cu atât mai mult cu cât în art. 120 alin.5 din nr.HG 611/2008 se prevede expres posibilitatea persoanei nemulțumite de rezultatul evaluării de a se adresa instanței de contencios administrativ.
În condițiile în care se prevede expres în cuprinsul art. 120 alin.5 din nr.HG 611/2008 posibilitatea funcționarului public de a se adresa instanței de contencios administrativ în situația în care este nemulțumit de rezultatul evaluării
apare ca fiind nerelevantă susținerea recurentului în sensul că hotărârea pronunțată de către instanță și măsura dispusă exced activității jurisdicționale, textul de lege este în vigoare, nu a fost abrogat și nu a fost declarat neconstituțional.
Susținerea în sensul că art. 120 alin.5 din nr.HG 611/2008 contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, este neîntemeiată, în condițiile în care instanța de judecată nu se substituie puterii executive, nu stabilește un nou calificativ, ci anulând raportul de evaluare întocmit cu încălcarea prevederilor legale, a obligat la refacerea acestuia cu respectarea procedurii și criteriilor legale.
Susținerea în sensul că excede activității jurisdicționale stabilirea calificativului profesional al funcționarului public este neargumentată din punct de vedere probator și nesusținută de actele dosarului în condițiile în care instanța nu a stabilit nici un calificativ intimatei, doar a anulat raportul de evaluare și a dispus refacerea acestuia, context în care a respectat competența primarului prevăzută de lege.
Aprecierea în sensul că instanța s-a pronunțat în temeiul unui text normativ care nu se armonizează cu Constituția, este lipsită de susținere în condițiile în care recurentul nu a înțeles să invoce vreo excepție de neconstituționalitate, situație în care, textele de lege fiind în vigoare, urmează a-și produce efectele.
Susținerea în sensul că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 107 alin.2 lit. d din nr.HG 611/2008, potrivit căruia evaluarea profesională a secretarului orașului se face de către primar pe baza propunerii consiliului local, este neîntemeiată în condițiile în care instanța nu și-a întemeiat soluția pe propunerea consiliului local, ci doar a constatat că aceasta a fost ignorată total de recurent, încălcându-se rațiunea legii.
În ceea ce privește daunele morale acordate, se reține că acestea trebuie să aibă efecte compensatorii, neputând să constituie amenzi excesive pentru autorul daunelor morale și nici venituri nejustificate.
În cazul în speță se apreciază că în mod corect s-a stabilit răspunderea administrativ-patrimonială, însă se reține că este mult prea mare cuantumul daunelor morale raportat la prejudiciul suportat de către intimată urmare a anulării raportului de evaluare întocmit.
Dat fiind cele expuse anterior, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin.3 Cod pr.civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința, în sensul că va reduce cuantumul despăgubirilor morale de la 8000 lei la 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul Primarul orașului P -, cu sediul în P,-, județ D și domiciliul în P, Cartier nr.109, județ D, împotriva sentinței nr.326 pronunțată în data de 14 mai 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str.-,.3B,.2,.10, județ
Modifică în parte sentința în sensul că reduce cuantumul despăgubirilor morale de la 8000 lei la 1000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. /
5 Ex. / 4 noiembrie 2009
Ds. fond - Tribunal
Jud. fond Întocmit: 2 comunicări /.10.2009
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
