Anulare act administrativ . Decizia 1416/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1416
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta - MH SA și pârâtul G împotriva sentinței nr. 2382 din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta reclamantă - MH SA și recurentul pârât
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunt declarate în termenul legal și sunt scutite de taxa de timbru.
S-a arătat cererea de judecarea cauzei în lipsă formulată de recurentul pârât G conform dispozițiilor art.242 (2)
Curtea ia act de cererea de judecarea cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de judecată a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința nr. 2382/27 noiembrie 2008 fost admisă contestația formulată de - MH SA și s-a dispus anularea deciziei nr. 2483 din 20.11.2007 emisă de ITM G și actele subsecvente.
În motivare instanța a reținut că așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză, în perioada aprilie -iunie 2003 a realizat expertiza care a concluzionat că în perioada aprilie-iunie 2003, ITM Gar ealizat operațiunile de păstrare și completare a carnetelor de muncă ale angajaților reclamantului precum și operațiunile de verificare și certificare a valabilității datelor înscrise în carnetele de muncă, cuantumul prestației fiind de 555 lei, raportat la comisionul datorat potrivit legii nr.130/1999 art.5 de 0,75% din fondul de salarii plătit de reclamant.
În perioada iulie 2004 - 4 septembrie 2007, carnetele de muncă au fost păstrate și completate de către contestatoare iar ITM G, a efectuat doar operațiunile de verificare și certificare a carnetelor de muncă ale salariaților cărora le-a încetat contractul individual de muncă, fiind îndreptățit la un comision de 6441 lei, reprezentând 0,25% din fondul de salarii plătit.
Pe întreaga perioada supusă inspecției fiscale aprilie 2003-septembrie 2007, contestatoarea datora ITM G un comision total de 6996 lei din care până la data controlului achitase suma de 7002 lei în plus cu 6 lei față de suma datorată.
Metodologia de lucru prezentată de pârât nu urmează legea în condițiile în care doar pentru efectuarea prestației se datorează comisionul iar pârâtul pentru prestațiile efectuate a încasat comisionul.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 19.01.2009 reclamanta - MH SA, arătând că, deși a solicitat cheltuieli de judecată constând în onorariu expert, onorariu avocat, taxă timbru, instanța de fond nu le-a acordat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
La 22.01.2009 împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs și pârâtul ITM G, arătând că potrivit Metodologiei Inspecției 79/24.03.2000 modificată prin decizia nr.8/27.01.2006 a Inspecției, reclamanta trebuia să obțină în fiecare an calendaristic, aprobare din partea ITM pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, în caz contrar datorând diferența de comision pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă.
S-a mai arătat că motivarea hotărârii instanței de fond este contradictorie, cât timp reclamanta nu a făcut dovada deținerii unui aviz de aprobare a păstrării carnetelor de muncă, fapt ce nu a fost infirmat prin expertiza efectuată în cauză.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 304 alin. 1 Cod pr. civilă.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește recursul pârâtului ITM G:
Prin motivele de recurs pârâtul ITM G arată că a fost îndreptățită să perceapă reclamantei - MH SA, comision de 0,75% din fondul de salarii deoarece aceasta, nedeținând aviz anual pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, (în care caz comisionul de verificare ar fi fost de 0,25%) nu a putut beneficia de prevederile dispoz. legii 130/1999, art. 10 alin. 1.
Recurenta pârâtă a arătat că o astfel de aprobare a fost acordată reclamantei, numai pentru anul 2004, ulterior nefiind solicitat un nou aviz în acest sens.
Analizând însă cuprinsul aprobării acordate (fila 44 dosar fond) se constată că, în aceasta se precizează că este acordată "începând cu data de 31.12.2003", nefiind precizată durata de valabilitate a aprobării și nici faptul că aceasta trebuie să fie obținută anual.
În aceste condiții, reclamanta era îndreptățită să considere că aprobarea este permanentă, nefiind necesară înnoirea acesteia anual.
Recurenta pârâtă invocă dispozițiile Metodologiei de lucru a Inspecției nr. 79/24.03.2000 modificată prin decizia nr. 8/27.01.2006 a Inspecției.
Aceste acte nu au însă caracter normativ, nu sunt publice, nefiind publicate în Monitorul Oficial pentru a căpăta caracter obligatoriu și opozabil erga omnes ci au caracter de normă internă, ce crează obligații numai în sarcina pârâtului, care, la rândul său, putea să înștiințeze reclamanta de faptul că aprobarea are valabilitate doar pentru un an sau să înscrie în aceasta durata exactă de valabilitate.
Neprocedând astfel, pârâtul nu poate să îi opună reclamantei această Metodologie și nici să îi calculeze, în baza acesteia, obligații de plată suplimentare.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică, urmând a fi respins recursul pârâtului ITM G, în baza art. 312 Cod pr. civilă.
În ceea ce privește recursul reclamantei - MH SA, Curtea apreciază că este fondat, având în vedere dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă.
În consecință, admițând în totalitate acțiunea reclamantei instanța de fond era obligată să oblige pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată.
Neprocedând astfel, hotărârea primei instanțe apare ca nelegală, urmând a fi admis recursul reclamantei, în baza art. 304 pct. 9 și 312 Cod pr. civilă, modificată sentința în sensul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Aceste cheltuieli sunt în sumă de 2.500 lei (contravaloare expertiză conform OP nr. 96 - fila 68 dosar fond).
Nu vor fi acordate sumele reprezentând taxe de timbru și onorariu avocat ca nedovedite (chitanța nr. 13126/26.11.2008 - fila 67 dosar fond neprezentând ștampila și datele de identificare ale avocatului, neavând astfel valoare juridică).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantei - MH SA împotriva sentinței nr. 2382 din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că obligă pârâtul la 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge recursul pârâtului G împotriva aceleiași sentințe.
Menține restul dispoziției sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. S
Ex.3//14.04.2009
Jud.fond A
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
