Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1415/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1415
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
S-a lua în examinare recursul declarat de reclamantul - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR împotriva sentinței nr. 715 din 21 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă DGFP
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat consilier juridic pentru intimata pârâtă DGFP O, lipsind recurenta reclamantă - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează întâmpinarea depusă la dosar de către intimata pârâtă și cererea de judecarea cauzei în lipsă formulată de recurentă în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.2
Curtea constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă DGFP O, solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 715 din 21 noiembrie 2008 Tribunalul Olta respins ca neîntemeiată cererea formulată de contestatoarea - SRL prin lichidator judiciar în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr. 291/25.08.2008, contestată de către reclamantă s-a dispus desființarea raportului de inspecție fiscală nr. 2797/23.05.2007 precum și a deciziei de impunere nr. 424/24.05.2007 emise de Activitatea de Inspecție Fiscală
Prin raportul de inspecție fiscală respectiv au fost stabilite obligațiile fiscale, în sinteza constatărilor inspecției fiscale privind cererea de rambursare a soldului sumei negative a TVA de 266.720 lei la data de 30.06.2005, solicitat la rambursare de către reclamantă, concluzionându-se că soldul sumei negative a TVA solicitat la rambursare este de 266.720 lei iar soldul sumei negative a TVA pentru care nu are drept de rambursare este de asemenea de 266.720 lei, TVA de plată fiind de 36.780 lei la care se adaugă majorări de întârziere de 16.019 lei și penalități de întârziere de 1757 lei.
S-a constatat așadar că prin acest raport de inspecție fiscală a fost analizată și cererea de rambursare a TVA de 266.720 lei
Urmare a acestui raport de inspecție fiscală a fost emisă decizia de impunere nr. 424/24.05.2007 care a preluat datoriile fiscale stabilite prin raport, față de cele două acte formulându-se contestația ce a fost soluționată prin decizia contestată nr. 291/25.08.208.
Însă prin această decizie s-a dispus desființarea atât a raportului de inspecție fiscală nr. 2797/23.05.2007 cât și a deciziei de impunere nr.424/24.05.2007, ceea ce înseamnă că respectivele acte nu mai produc nici un efect.
Câtă vreme în raportul de inspecție fiscală a fost analizată și cererea de restituire a TVA iar raportul de inspecție fiscală a fost desființat, susținerea reclamantei că prin decizia contestată nu s-a făcut nici o mențiune referitoare la TVA - ul solicitat, prima instanță a apreciat că nu poate fi reținută atâta vreme cât organul de soluționare a contestațiilor a desființat în totalitate actul de control prin care se analizase inclusiv cererea de restituire a TVA, iar urmare a desființării raportului de control și a deciziei de impunere, organul fiscal va încheia un nou act administrativ de control privind solicitările reclamantei de restituire a TVA și calcularea datoriilor fiscale, așa cum s-a dispus prin însăși decizia contestată cu privire la întocmirea unui alt act administrativ fiscal.
Împotriva acestei sentințe a formulat, recurs reclamanta prin lichidator judiciar în termen legal și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 214 Cod prcedură fiscală, în sensul suspendării procedurii de soluționare a cererii de rabursare de TVA la momentul primirii de către DGFP Oar ăspunsului de la DGFP A cu privire la facturile emise de cele două societăți, motivat de faptul că prin răspunsul primit de la A, nu s-a făcut vinovată de nici o faptă de natura penal sau fiscală.
S-a invocat și că potrivit raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 18.05.2007, de DGFP O, rezultă că "Achizițiile de bunuri și servicii s-au efectuat pe bază de documente legale care au fost înregistrate în evidența contabilă, operate în jurnalul pentru cumpărări iar TVA deductibil din acestea corespunde cu TVA deductibil din decontul de TVA și cu cel din balanța de verificare. Contribuabilul conduce evidența contabilă analitic, pe furnizori, iar plata acestora s-a efectuat atât în numerar cât și prin virament. "
În cel de-al treilea motiv de recurs s-a susținut că instanța de fond nu a ținut cont de relația contractuală dintre și - SRL, conform contractului de vânzare cumpărare încheiat la de 27.03.2005 și al procesului verbal de predare -primire, încheiat la aceeași dată, ambele fiind semnate de administratorul și asociatul unic al - SRL, precum și de faptul că, contravaloarea bunurilor achiziționate au fost achitate, așa cum rezultă din Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 18.05.2007, încheiat de DGFP
Facturile celor doi furnizori, au fost achiziționate și aparțin legal societăților, fiind personalizate.
Faptul că DGFP Aaî ntocmit plângere penală administratorului societății - SRL, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. f din Legea nr. 241/2005, cu privire la nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, nu are nici o legătură cu cererea reclamantei privind rambursarea de TVA, cu atât mai mult cu cât între societățile noastre exista contract, proces - verbal de predare - primire, iar din raportul DGFP O rezultă clar faptul că societatea noastră a achitat contravaloarea bunurilor achiziționate, deci conform legislației în vigoare, avem dreptul de a recupera TVA - ul plătit.
S-a susținut și că decizia nr. 291/25.01.2008 este nelegală, deoarece Direcția Generală a Finanțelor Publice O prin această decizie nu a motivat soluția dată, în sensul că a preluat absolut tot conținutul raportului de inspecție fiscală înregistrat la DGFP O sub nr. 2797/23.05.2007 precum și conținutul contestației introduse de - SRL, fără a se face o motivare în fapt privind culpa contestatoarei pentru care nu are drept de rambursare.
DGFP Oad ispus desființarea raportul de inspecție fiscală înregistrat la DGFP O sub nr. 2797/23.05.2007 și a deciziei de impunere nr. 424/24.05.2007, acest lucru generând în fapt efectuarea unui nou control fiscal cu privire la cererea de rambursare de TVA.
Motivarea prezentată prin decizia nr. 291/25.08.2008 privind faptul că în raportul de inspecție fiscală nu se precizează dacă facturile fiscale în baza cărora a fost dedus TVA au calitatea de document justificativ legal fiind întocmite în conformitate cu dispozițiile art. 155 alin 8 din legea 571/2003 nu se susține datorită faptului că aceste documente au fost anexate la raportul de inspecție fiscală și ele puteau fi vizualizate de organul de soluționare a contestației, fără a dispune desființarea în tot a raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere.
Motivarea că nu a fost verificată starea celor două societăți - Distribution SRL A și - SRL, în sensul că aceste societăți erau declarate contribuabili inactivi, nu se susține datorită faptului că la data soluționării, organul de soluționare putea verifica din oficiu în evidentele ANAF dacă cele două societăți erau sau nu declarate contribuabili inactivi la data emiterii facturilor în cauză. De altfel, Ordinul Președintelui ANAF nr. 375/2005 la care se face referire în motivarea deciziei, a intrat în vigoare la data de 09.08.2005, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 719 din 09.08.2005.
Din actele depuse la dosarul de fond, precum și din Raportul întocmit la data de 18.05.2007 de DGFP O, rezultă că - SRL nu s-a aflat în culpă, cu privire la facturile emise de - SRL și - SRL motiv pentru care DGFP O avea obligația rambursării sumei solicitate, sau compensarea acestei sume cu datoriile societății.
Astfel, DGFP O, avea obligația ca după ce s-a primit răspunsul de la DGFP A, să admită cererea privind rambursare, însă aceasta, fără a motiva concret decizia luată, au respins cererea, obligând reclamanta la plata sumei de 54.556 lei reprezentând: 36.780 lei TVA,16.019 lei majorări de întârziere și 1.757 lei penalități.
Faptul că împotriva administratorului uneia dintre societățile furnizoare s-a întocmit dosar penal pentru infracțiunea prevăzută în art. 9 lit. f din Legea nr. 241/2005, nu este problema reclamantei, cu atât mai mult cu cât din adresele ți raporturile DGFP O și DGFP A, a rezultat clar existența raportului comercial dintre societățile noastre, realitatea facturilor, concordanța între vânzarea bunurilor și existența acestora, atât faptic cât și prin evidența contabilă.
de cele prezentate, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței nr. 715 din data de 21.11.2008 emisa de Tribunalul Olt in dosarul cu numărul -, in sensul dispunerii rambursării sumei de 266.720 lei către - SRL
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin 7 și alin 9, art. 3041Cod procedură civilă, iar potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 02.03.2009 intimata Direcția Generala a Finanțelor Publice Oaf ormula întâmpinare solicitând respingerea recursului deoarece acesta a rămas fără obiect având in vedere faptul ca in prezent pe rolul Tribunalului Olt se afla spre soluționare dosarul nr- ce are ca obiect contestația formulată de lichidator judiciar al - SRL, prin care solicită: anularea Deciziei nr. 398/26.11.2008 emisă de DGFP O și obligarea Direcției Generale a Finanțelor Publice O la emiterea actului administrativ fiscal privind rambursarea taxei pe valoare adăugată aferentă trimestrului II al anului 2005 in suma de 266.720 lei, contestație ce are același obiect ca prezenta cauza din dosarul nr-.
Astfel, prin Decizia nr. 291/25.08.2008 emisă de DGFP O se desființează Raportul de inspecție fiscală nr. 2797/23.05.2007 și Decizia de impunere nr. 424/24.05.2007, acte fiscale ce stabileau obligația fiscală reprezentând impozit pe profit, in cuantum de 54.556 lei, dispunându-se totodată ca organele fiscale să efectueze un alt control.
În baza celor dispuse prin Decizia nr. 291/25.08.2008, se efectuează o nouă verificare a - SRL, în urma căreia se încheie Raportul de inspecție fiscală nr. 29291/18.09.2008, act de control ce este din nou contestat de societate, împreună cu Decizia nr. 398/26.11.2008 emisă de DGFP O, în soluționarea acestei contestații.
Împotriva Deciziei nr. 398/26.11.2008, - SRL promovează din nou acțiune în instanță, aceasta făcând obiectul dosarului nr-, dosar ce are același obiect ca și cauza de față.
În data de 25.02.2008 Tribunalul Olt în cauza ce formează obiectul dosarului - s-a pronunțat in sensul respingerii contestației formulate de - SRL ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei s-a arătat că prin decontul de TVA, cu opțiunea rambursare, aferent trimestrului II 2005, înregistrat la S sub nr. -/25.07.2005, contestatoarea a solicitat rambursarea TVA in suma de 266.720 lei, în baza facturilor fiscale emise de - SRL si - Distribution SRL.
Inițial prin procesul verbal din data de 31.08.2005, a fost suspendată cererea petentei de rambursare în baza art. 199 alin. 2 din OG 92/2003, pentru verificarea legalității celor două facturi fiscale de către DGFP A si DGFP
După aproape doi ani, cererea societății a fost din nou respinsă pe motivul că, în urma verificărilor încrucișate efectuate de DGFP A, la - SRL și - Distribution SRL, acestea nu au pus la dispoziție organelor de control documentele solicitate.
Împotriva administratorului - SRL, numitul, s-a întocmit sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, iar în ceea ce privește legalitatea facturilor emise de - Distribution SRL în urma verificării s-a constat că societatea nu funcționa la sediul declarat, iar pentru anul 2005, acesta nu a depus declarațiile fiscale.
Având in vedere aceste aspecte Activitatea de Inspecție Fiscală - DGFP Oac onsiderat că - SRL nu îndeplinește condițiile de deducere a TVA.
Astfel, în urma controlului făcut de organele fiscale, prin raportul de inspecție fiscală nr. 2797/23.05.2007, a fost respinsă cererea societății și a fost stabilit TVA de plata în sumă de 36.780 lei - debit; 16.019 lei majorări intarziere; 1.757 lei penalități, sume ce au format obiectul Deciziei de impunere nr. 424/24.05.2007.
În soluționarea contestației cu privire la anularea actelor de control, respectiv raportul de inspecție fiscală nr. 2797 din data de 23.05.2007 și Decizia de impunere nr. 424/24.05.2007 prin Decizia nr. 291/25.08.2008, Biroul soluționare contestații desființează cele două acte contestate, în condițiile art. 216 alin. 3 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
Astfel, Biroul soluționare contestații, analizând temeinicia contestației formulate pe cale administrativă și în urma verificării susținerilor contestatoarei, a documentelor existente la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale în materie, a desființat actele fiscale ce stabileau obligația fiscală reprezentând impozit pe profit, pentru suma totală de 54.556 lei.
Având în vedere acest aspect s-a considerat că solicitarea - SRL S, de anulare a acestor acte de control este lipsită de obiect atâta timp cât organul fiscal analizând aceasta situație, prin propria decizie, a dispus desființarea acestor obligații către bugetul de stat consolidat.
Prin urmare acest capăt de cerere formulat de - SRL S, în contestația inițială, a rămas fără obiect organul fiscal soluționând în mod favorabil cererea acestuia, dispunând desființarea acestor obligații fiscale.
Prin urmare s-a considerat că solicitarea de anularea a acestor acte și implicit a obligațiilor cuprinse în acestea, este lipsită de obiect, atâta timp cât organul fiscal, prin propria decizie, a dispus desființarea acestora. De asemenea, s-a apreciat că această solicitare este lipsită de interes deoarece decizia pronunțată pe cale administrativă nu o prejudiciază în niciun fel pe contestatoare, ci dimpotrivă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.115 si urmat. Cod proced. civila.
În susținerea celor invocate prin întâmpinare s-au depus la dosarul cauzei: contestația formulată de - SRL în dosarul nr-; Decizia nr. 398/26.11.2008 emisă de Biroul soluționare contestații din cadrul DGFP O; soluția pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul - la data de 25.02.2009, prin care s-a respins contestația formulată de - SRL, așa cum a fost extrasă de pe portalul instanțelor de judecată.
Referitor la excepția lipsei de obiect a recursului invocată prin întâmpinarea formulată în cauză se constată că această excepție nu poate fi reținută deoarece, potrivit art. 299 cod procedură civilă și art. 20 din Legea contenciosului administrativ, obiectul recursului îl constituie hotărârea pronunțată în primă instanță, or în condițiile existenței unei astfel de hotărâri nu se poate vorbi de lipsa de obiect a recursului.
În speță nu se poate vorbi nici de o lipsă de obiect a acțiunii deoarece aceasta este îndreptată împotriva deciziei nr. 291/25.08.2008 a DGFP O, decizie ce nu a fost revocată, ci dimpotrivă și-a produs efectele așac cum se arată chiar prin întâmpinarea formulată în cauză.
Acțiunea promovată în cauză este lipsită însă de interes.
Pentru exercițiul dreptului la acțiune trebuie îndeplinite condițiile generale de exercițiu (interesul, calitatea procesuală și capacitatea procesuală).
Prin urmare, cu referire la speța dedusă judecății, cel nemulțumit de hotărârea organului administrativ, pentru a putea exercita dreptul la acțiune, trebuie să justifice un interes (folos practic), ceea ce presupune că el a căzut total sau parțial în pretenții ca urmare a soluționării contestației de către organul administrativ competent, respectiv contestația sa a fost respinsă în tot sau în parte.
Este lipsită de interes acțiunea formulată de partea care a obținut câștig de cauză în fața organului administrativ fiscal competent.
În speță, prin raportul de inspecție fiscală nr. 2797 din 23.05.2007 s-a reținut că reclamanta nu are drept la rambursarea TVA-ului în sumă de 266.720 lei.
Acest raport de inspecție fiscală a fost desființat prin decizia nr. 291/25.08.2008 a DGFP
Prin urmare, reclamanta nu justifică un folos practic în promovarea prezentei acțiuni în condițiile în care concluziile raportului de inspecție fiscală privind nerambursarea TVA-ului au fost înlăturate ca urmare a desființării raportului de inspecție fiscală.
Faptul că, ulterior deciziei organului administrativ fiscal s-a efectuat un nou control la societatea reclamantă nu este de natură să justifice interesul acesteia în promovarea și susținerea prezentei acțiuni, cu atât mai mult cu cât actele administrativ fiscale nou emise fac obiectul controlului judecătoresc într-o altă cauză.
În consecință, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul - SRL prin lichidator judiciar împotriva sentinței nr. 715 din 21 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă DGFP
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
2 ex/03.06.2009
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
