Anulare act administrativ . Sentința 152/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 152
Ședința publică din data de 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul-, domiciliat în Câmpina,-, județul, în contradictoriu cu pârâțiiInspectoratul Județean de Poliție, cu sediul în P,-, Județul și Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B,-, sectorul 5.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a lipsit reclamantul și pârâtele Inspectoratul Județean de Poliție P și B
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul registratură din cadrul instanței pârâtele Inspectoratul Județean de Poliție P și R B au depus întâmpinări prin intermediul cărora au solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, iar părțile prin intermediul cererilor formulate solicită și judecata cauzei în lipsă potrivit art. 242 al 2 Cod proc. civ, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul, in contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Județean de Politie P si Inspectoratul General al Politiei Romane a solicitat anularea dispoziției nr. 2699/15.12.2008 al Inspectorului General al Inspectoratului General al Politiei Romane, prin care s-a dispus sancționarea sa disciplinară cu, amânarea in gradul profesional următor pe o perioada de un an, si anularea dispoziției nr. 831.238/22.11.2008 a Inspectorului sef din cadrul Inspectoratului Județean de Politie, prin care s-a dispus sancționarea disciplinară cu, destituirea din politie,; a mai solicitat suspendarea executării actului administrativ - dispoziția de sancționare nr. 2699/15.12.2008, pana la soluționarea definitiva si irevocabilă a cauzei; cu obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii arată că in cuprinsul dispozițiilor pe care le contestă se menționează faptul că a comis abaterea disciplinară de, comportare necorespunzătoare in societate care a adus atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiul instituției, respectiv că in data de 14.09.2008 a fost implicat intr-un eveniment rutier, iar cu ocazia verificărilor efectuate a dat dovada de inconsecventă, respectiv de retractare a afirmațiilor inițiale cu privire la identitatea conducătorului auto, si că a încercat să indică in eroare lucrătorii desemnați să efectueze cercetările, făcând astfel imposibila administrarea unor probe esențiale in soluționarea cauzei.
A mai arătat că starea de șoc si de ebrietate din acea seara a determinat inconsecventa declarațiilor, iar retractarea declarațiilor nu există.
Totodată reclamantul a invocat excepția nelegalitatii Ordinului Ministrului Administrației si Internelor nr. 400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației si Internelor.
Consideră că măsura sancționării sale disciplinare este nelegală si netemeinică, întrucât dispoziția de sesizare nr. -/2.10.2008 emisă de inspectorul sef al Inspectoratului Județean de Politie P, nu cuprinde elementele prevăzute de art. 24 alin. 2 lit. a, c si din nr.HG 1210/2003 privind organizarea si funcționarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si instituțiilor publice.
Mai arată că nu se poate retine in cauza existenta unei fapte susceptibile de a fi abatere disciplinară, întrucât cei care au efectuat cercetarea prealabila nu au respectat deontologia profesională, sunt toți lucrătorii implicați in verificarea evenimentului din seara de 14-15.09.2008, si cei care efectua cercetarea prealabila a reclamantului sunt cei care au fost in componenta consiliului de disciplină.
Menționează că sancțiunea a fost aplicată de o persoana care nu avea competenta de a aplica sancțiunea de destituirea din politie, respectiv de către inspectorul sef al IJP P, încălcându-se prev. art. 17 lit. din Ordinul MAI nr. 400/2004 si art. 15 din Legea nr. 360/2002.
In final, arată că la data de 26.11.2008 a depus o contestație la Inspectoratul General al Politiei Romane, înregistrată la parata sub nr. 98672, împotriva dispoziției de sancționare nr. -/22.11.2008 a Inspectorului sef al IJP P, prin care arăta si motiva nelegalitatea acesteia, insă prin răspunsul cu nr. -/22.12.2008 formulat de către Inspectoratul Județean de Politie P in numele Inspectoratului General al Politiei Romane i s-a comunicat faptul că i s-a admis contestație, dar si s-a aplicat totuși o sancțiune disciplinară mai ușoară, fără a se arăta dovezile sau a se specifica respingerea aspectelor privind nelegalitatea cercetării disciplinare efectuate si a măsurii luate de către Inspectoratul Județean de Politie P.
Paratul Inspectoratul Județean al Politiei Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetenta materială a instanței, arătând că este o autoritate publică centrală și în speță sunt aplicabile dispozițiile art.10 alin.1 din Legea Contenciosului Administrativ nr.544/2004 potrivit cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, pe fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
La termenul de judecata din data de 15.04.2009, tribunalul a pus in discutia părților excepția de necompetenta materială invocata de parata, fată de care a rămas in pronunțare.
Prin sentința nr. 240 din 15.04.2009 Tribunalul Prahovaa admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Prahova -secția comercială și de contencios administrativ, invocată de pârâta P și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect - anulare act formulata de reclamantul în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI -secția comercială și de contencios administrativ.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că potrivit art.10 din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează in fond de secțiile de contencios administrativ si fiscal ale curților de apel daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.
A constatat totodată că reclamanta prin precizarea la acțiune a invocat drept capăt principal de cerere, anularea Dispoziției nr.2699/15.12.2008 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române.
La Curtea de APEL PLOIEȘTI cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pârâtul Inspectoratul General al politiei Romane a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinica.
In ceea ce privește cererea de suspendare a executării ordinului paratul considera ca in cauza nu sunt întrunite toate condițiile impuse de lege pentru ca instanța sa dispună suspendarea actului administrativ.
Referitor la excepția nelegalitatii Ordinului MAI nr. 400/2004 paratul a arătat ca nepublicarea in Monitorul Oficial a avut la baza prevederile art. 27 alin. 3 din Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG 555/2001 potrivit cărora: nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Paratul a solicitat sa se constate ca seful inspectoratului județean de politie are dreptul sa aplice aceasta sancțiune disciplinara agenților de politie, iar pe fondul cauzei acțiunea este neîntemeiata.
Inspectoratul de Politie al județului Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat ca instanța de judecata sa respingă in totalitate acțiunea reclamantului, sub toate capetele de cerere.
Analizând actele si lucrările dosarului Curtea retine următoarele:
Prin Dispoziția -/22.11.2008 reclamantul a fost sancționat de către Inspectoratul de Politie al județului P cu destituire din politie pentru comiterea de "comportare necorespunzătoare in societate care a adus atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției", fapta prevăzuta de art.57 lit. din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului si art. 12 alin.1 lit. a din Ordinul nr. 400/2004.
Împotriva acestei dispoziții reclamantul a făcut contestație, care fost admisa de către Inspectorul General al Politiei Romane si prin Dispoziția 2699/15.12.2008 a fost aplicata o sancțiune mai ușoara, respectiv " amânarea promovării in gradul profesional următor pe o perioada de un an".
Nemulțumit si de aceasta soluție reclamantul s-a adresat instanței solicitând suspendarea executării acestei ultime dispoziții pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei si anularea dispoziției de sancționare 2699/2008.
In ce privește cererea de suspendare:
Potrivit art. 15 din Legea 554/2004 suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
Art. 14 din Legea 554/2004 prevede situațiile in care se poate solicita suspendarea si anume: in cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
In cauza nu sunt întrunite aceste condiții.
Cadrul legal existent da posibilitatea paraților de sancționare a polițiștilor care au comis abateri disciplinare, acte care nu sunt agreate de către cei cărora li se aplica, insa, așa cum susținut si paratul aceasta nemulțumire nu poate conduce automat la suspendarea actului.
Reclamantul nu a arătat in ce consta lezarea dreptului sau subiectiv, care in cazul executării actului ar produce efecte iremediabile.
De asemenea reclamantul nu a făcut nici o precizare cu privire la certitudinea si întinderea pagubei, care nu a fost descrisa in fapt si nu s-a arătat întinderea acesteia.
In consecința, cererea de suspendare se va respinge ca neîntemeiata.
In ce privește excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004:
Nepublicarea in Monitorul Oficial al României a acestui ordin a avut la baza prevederile art. 27 alin. 3 din Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG nr. 555/2001 (in vigoare la momentul emiterii Ordinului nr. 400/2004) potrivit cărora nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Ordinul nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din reglementează relații de lucru in interiorul instituției, având domeniu de reglementare limitat, fiind evident aplicabil personalului
Potrivit disp. art.78 alin.1 din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului cu modificările si completările ulterioare, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcționarului public, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului.
Prin urmare, Legea 360/2002 prevede posibilitatea completării sale cu alte acte normative care reglementează domenii specifice de activitate ale polițiștilor.
Legea 188/1999 cu modificările si completările ulterioare conține reglementari comune aplicabile funcționarilor publici si constituie cadrul general de reglementare a activității acestei categorii profesionale, in timp ce activităților speciale le sunt aplicabile reglementari specifice.
Pentru aceste motive excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 400/2004 se va respinge ca nefondata.
Pe fondul cauzei:
Susținerea reclamantului ca in conținutul deciziei de sancționare nu au fost cuprinse elementele prevăzute de art. 24 din HG nr. 1210/2003 este nefondata.
In preambulul dispoziției de sancționare emisa de către seful Inspectoratului de politie al județului P sunt arătate documentele precum si temeiul legal in baza cărora a fost emisa dispoziția, cu indicarea elementelor prevăzute de lege.
In plus in conținutul deciziei emise de Seful Inspectoratului județean de Politie P sunt arătate faptele care au condus la aplicarea acestei sancțiuni.
La dosar se afla si încheierea pronunțata in ședința Consiliului de disciplina din cadrul IPJ P la data de 14.11.2008 in care este menționat faptul ca reclamantul a fost însoțit si de un polițist asistent, iar in cadrul cercetării care a avut loc la aceeași data: 14 noiembrie 2008 ( filele 62-66) reclamantul a declarat ca are cunoștința de rezultatul cercetării prealabile si nu are de făcut obiecțiuni sau de formulat probe noi care sa nu fi fost prezentate in cursul cercetării prealabile.
Rezulta, din documentele prezentate anterior ca nu i s-a încălcat dreptul la apărare al reclamantului si ca a fost efectuata procedura prealabila emiterii dispoziției de sancționare.
Se va respinge susținerea reclamantului privind inexistenta unei fapte susceptibile de a fi abatere disciplinara.
Din rapoartele întocmite ( filele 54-56,73-76), declarațiile de la filele 84-85, 86, 87, procesele verbale din 25 septembrie 2008 coroborate cu recunoașterile reclamantului rezulta cu certitudine faptul ca acesta a fost implicat intr-un accident rutier, fiind intr-un autoturism care s-a rasturnat si ca era sub influenta alcoolului, declaratiile sale fiind contrare celor date de martorii oculari producerii evenimentului rutier, ceea ce a făcut ca sa fie considerate nesincere de către Comisia de disciplina.
De altfel, chiar reclamantul recunoaște ca era intr-o stare avansata de ebrietate ( fila 10 dosar fond) si ca nu-si mai amintește decât frânturi din eveniment.
In analiza solicitărilor reclamantului din acțiune Curtea va porni de la faptul ca reclamantul era, in momentul producerii accidentului rutier, in afara serviciului.
Ca atare, sancțiunea" amânării promovării in gradul profesional următor pe o perioada de un an" aplicata de Inspectorul General al Politiei Romane prin dispoziția 2699/15.12.2008, ca urmare a admiterii contestației formulate de reclamant, este temeinica si legala, sancțiunea aplicata inițial de Seful inspectoratului județean de politie P " de destituire din politie"fiind mult prea in raport de circumstanțele reale ale faptei.
Se vor înlătura susținerile reclamantului ca prin fapta sa nu a adus atingere prestigiului instituției in care lucrează si este regretabila atitudinea reclamantului care considera ca asupra sa a fost comis un abuz.
Polițiștii, din categoria cărora care face parte si reclamantul, constituie o categorie speciala de funcționari publici, care implica exercițiul autorității publice si care prin activitățile desfășurate asigura respectarea legii, a ordinei publice si a siguranței cetățeanului.
Ceea ce trebuie stabilit cu certitudine este daca a fost sau nu comisa vreo fapta de către cel incriminat.
Ori, din actele dosarului se constata ca reclamantul " era intr-o stare avansata de ebrietate" potrivit propriilor recunoașteri, cu doar 4 ore înainte de a intra in serviciu la schimbul trei ( fila 59 verso), nu a ajutat la stabilirea cauzelor accidentului, îngreunând cercetarea evenimentului si imposibilitatea administrării unor probe esențiale si a acceptat ca un alt coleg, aflat si el sub influenta băuturilor alcoolice, sa conducă autoturismul, deși cunoștea ca acesta consumase băuturi alcoolice, fapt ce contravine prevederile legislației in vigoare privind circulația pe drumurile publice.
Deoarece polițistul trebuie sa constituie model pentru societatea civila este lipsit de relevanta ca faptele comise de reclamant sunt in timpul serviciului sau in afara lui, aceasta din urma diferențiere putând fi luata in calcul doar la stabilirea cuantumului sancțiunii.
Este si motivul pentru care Inspectorul general al politiei Romane a schimbat sancțiunea aplicata de Inpectoratul județean P cu una mai ușoara.
Pentru considerentele mai sus expuse acțiunea reclamantului se va respinge ca nefondata.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul-, domiciliat în Câmpina,-, județul, în contradictoriu cu pârâțiiInspectoratul Județean de Poliție, cu sediul în P,-, Județul și Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B,-, sectorul 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 octombrie 2009.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. / 5 e/ 30.10. 2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață
