Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1129/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr-

DECIZIA Nr. 1129

Ședința publică din data de 1 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Pohoață Maria

JUDECĂTORI: Pohoață Maria, Urlețeanu Alexandrina Niță Valentin

: - -

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții,, C,toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură cu sediul în P,-,. 2.. 44, județul P, împotriva sentinței nr. 188 din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA COMUNEI prinPRIMARșiCONSILIUL LOCAL AL COMUNEIcu sediul în comuna, județul

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenții reclamanți, C, toți reprezentați de avocat din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale nr. 92/2009 depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimații-pârâți PRIMĂRIA COMUNEI prin PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este netimbrat, după care,

Reprezentantul recurenților, avocat depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei potrivit chitanței nr. -/24.07.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, arătând totodată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurenți solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond, urmând să se admită acțiunea așa cum a fost formulată, în acest sens reclamanților ce au calitatea de funcționari publici să li se recunoască dreptul de a primi cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare așa cum au fost reglementate prin Legea 188/1999. Susține în esență că, prin acțiunea formulată s-a solicitat punerea în executare a actului normativ ce recunoaște drepturile recurenților conferite prin legea specială și nicidecum dobândirea acestor drepturi.

Concluzionând, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat potrivit motivelor enunțate pe larg în cuprinsul lui.

CURTEA

Prin sentința nr. 188 din 07.04.2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei și Primaria comunei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța fondului a reținut că sporurile solicitate de către reclamanți,prin cererea de chemare în judecată, au fost inițial reglementate prin dispozițiile Legii nr.161/2003, care a modificat și completat Legea nr.188/1999, astfel că, prin art.29 al.1 lit.c și d din acest ultim act normativ, s-a stabilit că salariul unui funcționar public este compus și din suplimentul postului si suplimentul gradului, iar, potrivit disp. art.XXV din Legea nr.161/2003, dispozițiile privind cele două sporuri au devenit aplicabile, începand cu data de 1.01.2004.

Ulterior, începând cu data de 22.05.2004, aplicarea dispozițiilor art.31 al.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999 (care reglementau cele două sporuri solicitate de reclamanți) a fost suspendată, prin acte normative succesive, până la data de 1.01.2007.

Instanța a apreciat că executarea concretă a dispozițiilor art. 31 al.1 lit.c și d din Legea nr. 188/1999 este atributul exclusiv al Administrației, care beneficiază de o largă marjă de apreciere, singurul criteriu avut în vedere de legislator, care obligă Administrația, fiind criteriul treptei de salarizare pentru fiecare categorie de funcționari publici.

Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova au formulat recurs reclamanții care au criticat-o pentru nelegalitate.

Astfel, recurenții susțin că sunt funcționari publici și că, prin drepturile de salarizare, aceștia nu au beneficiat de suplimentul postului și de suplimentul corespunzător treptei de salarizare, suplimente ce fac parte integrantă din salariul la care au dreptul funcționarii publici, așa cum reiese din dispozițiile art.31 din Legea nr.188/1999 republicată.

Se mai arată de către recurenți că, potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru apărarea dreptului și al libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului.

Pe de altă parte, dreptul lor la aceste două sporuri sunt drepturi de creanță și, prin urmare, au calitatea de "bun", în sensul art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Potrivit art. 41 și art. 53 al.1 din Constituție, o restrângere a exercițiului acestor drepturi poate fi dispusă numai în cazuri speciale și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei

publice, a drepturilor si a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Verificând actele și lucrările dosarului, văzând motivele de recurs, precum și dispozițiile art. 304 Cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:

Din verificarea actelor dosarului rezultă că recurentii au calitatea de functionari publici în cadrul pârâtei Primăria comunei, fiind salarizați potrivit Legii 188/1999.

Sustinerile recurenților referitoare la interpretarea greșită a dispozițiilor legale în materie de către instanța de fond, respectiv cu privire interpretarea dispozițiilor art. 31 din Legea 188/1999 privind acordarea și cuantumul sporurilor solicitate, în sensul că, prin respingerea acțiunii, acestea au fost lipsite de conținut, sunt neîntemeiate. și din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, stipulează că în salariul de baza al funcționarilor publici intră și suplimentul postului, precum și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, drepturi care au fost suspendate în perioada 2004-2006 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificari și completări prin Legea nr.417/2006.
Deși prevăzute în componența salariului funcționarului public, necuantificarea acestor sporuri face ca aceste dispoziții legale să devină neaplicabile.

Pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului, funcționarilor publici, era necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.31 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999

În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță, în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.

Ca atare, nici unul din actele normative menționate de recurenți nu arată

în mod expres cuantumul, procentual sau fix, care să reprezinte sporurile solicitate.

Pentru aceste considerente,Curtea, în raport cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Proc. Civ.constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, sentința instanței de fond fiind una legală.

.//.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții,, C,toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură cu sediul în P,-,. 2.. 44, județul P, împotriva sentinței nr. 188 din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA COMUNEI prinPRIMARșiCONSILIUL LOCAL AL COMUNEIcu sediul în comuna, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 1 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Pohoață Maria, Urlețeanu Alexandrina Niță Valentin

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact. I/MC

10 ex./02.11.2009

f- al Tribunalului Prahova

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Pohoață Maria
Judecători:Pohoață Maria, Urlețeanu Alexandrina Niță Valentin

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1129/2009. Curtea de Apel Ploiesti