Anulare act administrativ . Decizia 148/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.--
DECIZIA NR. 148/CA/2010-
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de pârâtaPRIMĂRIA MUNICIPIULUI O,cu sediul în O, nr.1 în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în O,-, - 2,.B, etaj 4,.30 împotrivasentinței nr.624/CA din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Bihorîn dosar nr- având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimata reclamantă - lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.49 din 21.02.2010 emisă de Baroul Bihor -cabinet individual de avocat, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul intimatei reclamante, nu are alte cereri, excepții sau chestiuni prealabile.
Nefiind alte cereri, excepții sau chestiuni prealabile, instanța constată cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei reclamante, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, arătând că, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta avea autorizație taxi în baza legii 38/2003 în forma anterioară și nu se poate reține că nu era deținător legal al autorizației, iar reglementarea legală intrată în vigoare la 3 decembrie 2007 nu privește fapte juridice anterior intrării sale în vigoare legea neretroactivând.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin sentința nr. 624/CA din 22 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta primăria Municipiului O și în consecință:
S - a dispus anularea poziției 27 din actul administrativ emis de pârâtă intitulat "lista cu autorizațiile taxi reținute și retrase începând cu 01.04.2008" publicat pe site-ul pârâtei la data de 26.03.2008;
A fost obligată pârâta la preschimbarea autorizațiilor deținute și eliberarea noilor autorizații în conformitate cu prevederile art.IV al.4 din 265/2007.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. IV al.1 din 265/2007 de modificare și completare a 38/2003, "până la data de 31 decembrie 2007 toți operatorii de transport în regim de taxi, operatorii de transport în regim de închiriere si taximetriștii independenți, existenți, astfel cum au fost definiți în Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, cu modificările ulterioare, detinatori de autorizații de transport valabile la 1 ianuarie 2007, vor preschimba, la autoritatea de autorizare, în mod gratuit, aceste documente cu autorizații de transport, în conformitate cu prevederile prezentei legi". Termenul limită pentru depunerea documentației a fost modificat ulterior prin OUG 153/2007, fiind stabilită în acest sens data de 31.03.2008.
Reclamanta, prin cererea înregistrată sub nr.-/21.12.2007, înaintat Compartimentului trafic Rutier și Circulație din cadrul Primăriei O, spre verificare, parcul auto cu care desfășura activitatea de transport în regim taxi, constând în autoturismul proprietate personală, solicitând eliberarea noilor tipuri de autorizații conform dispozițiilor 265/2007, care înlocuiau vechile autorizații taxi.
Reclamantei i s-a răspuns prin adresa nr. -/11.02.2004 că, autorizația taxi nr. 316 vor fi reținute și retrase începând cu 01.01.2008. Referitor la motivul reținerii, s-a arătat că există neconcordanță între documentele prezentate în conformitate cu art.44 al.3 din ordinul 356/2007 iar potrivit dispozițiilor 38/2003 autorizațiile taxi sunt unice și netransmisibile, fiind interzisă transmiterea de la un transportator autorizat la alt transportator sau altei persoane.
Această interdicție este cuprinsă în textul art.10 al.4 din 38/2003, astfel cum a fost completat și modificat prin dispozițiile 265/2007, act normativ care a intrat în vigoare, în 06.08.2007.
Anterior acestei date art. 10 avea un singur alineat în care se prevedea "autorizația pentru transport de persoane sau bunuri în regim de taxi eliberata operatorului de transport sau taximetristului independent este unica. Pe baza acesteia, autoritatea administrației publice locale poate elibera câte o autorizație taxi permanenta sau sezoniera, după caz, pentru fiecare licența de execuție pe vehicul deținuta, care conține si numărul de ordine atribuit".
Așadar, textul legii în vechea reglementare nu cuprindea și sintagma "netransmisibilă", iar noțiunea "unică" este explicitată în teza a II-a a acestui articol, nelăsând loc de alte interpretări sau adăugiri.
În considerarea dispozițiilor imperative ale art.15 al.2 din Constituția României, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, instanța apreciază că transmiterea autorizațiilor de la un transportator la altul, anterior intrării în vigoare a 265/2007, nu a contravenit dispozițiilor 38/2003, cu atât mai mult cu cât, în imensa majoritate a cazurilor, aceste transmisiuni au avut loc chiar cu girul reprezentanților pârâtei, astfel că măsura reținerii acestor autorizații de către pârâtă, cu o astfel de justificare, este nelegală.
În conformitate cu dispozițiile al.5 ale art.VIII,autorizațiile taxi ale autovehiculelor prevăzute în lista menționata la alin. (2) lit. b), ramase neschimbate începând cu data de 1 decembrie 2007, după aplicarea prevederilor alin. (4), vor fi atribuite de drept, gratuit, persoanelor care dețin în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing aceste autovehicule si declara pe propria răspundere ca doresc sa execute activitate de transport în regim de taxi.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.44 al.7 din Normele de aplicare ale legii,"autorizațiile taxi reținute si retrase, cuprinse în lista prevăzuta la alin. (5) lit. b), urmează sa fie atribuite ulterior, după 1 ianuarie 2008, prin procedura de atribuire prevăzuta de lege".
Din perspectiva acestor dispoziții legale instanța a reținut că reclamanta a făcut dovada că autorizația taxi nr. 316/2004 a fost eliberată tocmai pentru autovehiculul al cărui deținător legal este, că nu s-a făcut dovada că această autorizației a fost atribuită altor operatori de transport în regim taxi.
Față de cele reținute, în temeiul art.1, 8 și 18 din 554/2004, a anulat măsura reținerii și retragerii autorizațiilor taxi nr.316/2004.
A obligat totodată pârâta, să procedeze la eliberarea către reclamantă a autorizației taxi și ecuson conform cu dispozițiile 38/2003 modificată și completată, care va înlocui autorizația taxi nr. 316 reținută și retrasă începând cu 01.01.2008, bineînțeles, cu respectarea dispozițiilor art.22 din Normele de aplicare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurspârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a arătat că retragerea autorizației taxi nr. 316 s-a realizat în conformitate cu dispozițiile art.IV și VIII ale L 265/2007 care a modificat 38/2003, potrivit cărora toți operatorii deținători ai autorizațiilor taxi obținute în condițiile 38/2003, aveau obligația ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii să se prezinte în vederea preschimbării autorizațiilor taxi. De asemenea, autorizațiile care vor fi găsite neconforme în ceea ce privește atribuire și utilizarea lor se vor retrage. Ori, în speță, autorizațiile menționate au fost eliberate în favoarea altei persoane, iar potrivit dispozițiilor art.10 din 38/2003 și art.42 al.3 din Ordinul 356/2007 este interzisă transmiterea autorizațiilor de la un transportator la altul sau la o persoană fizică.
Arată că, reclamanta a desfășurat activitate de transport în regim taxi fără a fi titularul unei autorizații de transport în regim taxi, prin eludarea legii, atâta timp cât legiuitorul prevede la art.3 alin.3 din Legea 38/2003 că, transportul în regim de taxi se realizează numai cu autovehicule deținute de către transportatorii autorizați, cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing. Astfel, arată că, legislația este clară, nelăsând loc de interpretare, iar reclamanta nu a avut niciodată vreo autorizație taxi emisă în favoarea sa.
3 al.art.42 din normele metodologice pentru aplicarea Legii 38/2003 cu modificările și completările ulterioare, până la data de 1 decembrie 2007, prevede că, toate autorizațiile taxi și ecusoanele pe care deținătorii legali ai acestorale-au transferat, sub orice formă,pentru executarea serviciului respectiv altei persoane juridice sau fizice,se rețin și se retrag de autoritatea de autorizare.
5 al aceluiași text de lege prevede că autorizațiile taxi și ecusoanele emise pentru autovehicule deținute cu contract de închiriere, neprezentate pentru verificare,vor fi reținute și retraseprin aceeași procedură ca cea prevăzută la alin.2, iar autovehiculele vor fi retrase din circulație.
Mai mult decât atât, arată că, art.10 din Legea 38/2003 prevede la alin.1 că autorizația de transport, eliberată transportatoruluieste unică, iar în cuprinsul ei se menționează că aceastaeste netransmisibilă.
Având în vedere aceste texte de lege și ținând cont de faptul că intenția legiuitorului prin promulgarea Legii 265/2007 a fost de a acoperi lacunele Legii 38/2003 și de a impune la nivel național o verificare a tuturor autorizațiilor de transport și a autorizațiilor taxi, consideră recurenta că, nu făcut altceva decât să respecte prevederile legale și să le aplice.
Mai învederează instanței că, art.44 din Normele metodologice prevede obligativitatea tuturor operatorilor și taximetriștilor independenți, deținători ai autorizațiilor taxi, atribuite pentru autovehicule deținute de aceștia în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing, să se prezinte în termenul prevăzut de Legea 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru verificări privind modul de atribuire și de utilizare a acestor autorizații.
În drept s-a invocat art.299, 304 pct.9 cod procedură civilă.
Intimata reclamantă legal citată nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate,precum și sub toate aspectele în baza prevederilor articolului 3041cod procedură civilă instanța apreciază recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului O ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit articolului IV din Legea 265/2007 " Până la data de 31.12.2007 toți operatorii de transport în regim de taxi, operatori de transport în regim de închiriere și taximetrie independenți existenți, astfel cum au fost definiți în Legea 38/2003 privind drepturile în regim de taxi și în regim de închiriere cu modificările ulterioare, deținători de autorizații de transport valabile la 01.01.2007, vor preschimba, la autoritatea de atestare, în mod gratuit, aceste documente cu autorizație de transport în conformitate cu prevederile prezentei legi."
Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că autorizațiile taxi și ecusoanele care au fost eliberate pe baza autorizațiilor de transport până la data intrării în vigoare a prezentei legi și care sunt valabile la această dată, vor fi preschimbate cu noile tipuri de autorizații taxi și ecusoane, în condițiile în care autovehiculul sau autovehiculele respective au fost deținute în conformitate cu prevederile Legii 38/2003. Noile autorizații taxi preiau valabilitatea rămasă disponibilă a autorizațiilor taxi astfel preschimbate.
Aliniatul 6 al articolului IV impune ca autorizațiile taxi supuse procedurii de preschimbare, care vor fi găsite neconforme cu prevederile Legii 38/2003 în ceea ce privește atribuirea sau utilizarea lor de către operatorii de transport sau taximetriști independențise vor retrage.
În speță, reclamanta intimată prin adresa nr. -/21.12.2007 a înaintat pentru verificare parcul auto cu care desfășura activitatea de transport în regim taxi.
Direcția tehnică din cadrul Primăriei municipiului prin compartimentul specializat, în urma verificării documentelor depuse de către reclamantă a constatat că aceasta a depus autorizația taxi solicitată a fi preschimbată și că această autorizație taxi cu nr. 316 fost emisă în favoarea numitului, motiv pentru care a fost retrasă.
De asemenea, s-a constatat că reclamanta nu deține autorizație de transport persoane și bunuri în regim taxi, aceasta figurând înregistrată la ORC din data de 17.12.2007 deținând autorizație de liberă practică nr. -/21.11.2007, autorizație emisă de Primăria municipiului O, autorizație ce ar fi trebuit să preceadă autorizația de transport în regim taxi.
Prin urmare, reclamanta a desfășurat activitate de transport în regim taxi fără a fi titulara unei autorizații de transport în regim taxi prin eludarea legii, atâta timp cât legiuitorul prevede clar la articolul 4 alineat 3 din Legea 38/2003 că transportul în regim de taxi se realizează numai cu autovehicule deținute de către transportatori autorizați cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing.
Prin însăși acțiunea formulată, reclamanta recunoscut faptul că autorizația nr. 316 fost transmisă prin cesionare de la fostul titular deși Legea 38/2003 interzice acest lucru mai mult pe autorizația taxi fiind consemnat foarte clar că aceasta estenetransmisibilă.
Potrivit articolului 10 alineat4 din Legea 38/2003, astfel cum fost modificată prin Legea 265/2007 " Autorizația taxi sau orice copie conformă esteunică și netransmisibilăde la un transportator autorizat la alt transportator sau persoană fizică, asociație familială, precum și de la un autovehicul la altul."
Chiar dacă anterior modificării intervenite prin Legea 265/2007 intrată în vigoare la 06.08.2007, Legea 28/2003 nu prevedea expres faptul că autorizațiile taxi nu pot fi transmise, această împrejurare rezultă atât din cuprinsul dispozițiilor articolului 10 și articolului 14 alineat 2 din lege, precum și din anexa 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 38/2003 aprobate prin Ordinul nr. 547/2003, anexă ce cuprinde modelul autorizației taxi pe care este trecută mențiunea "autorizație este netransmisibilă"această mențiunea apărând pe autorizația în cauză.
Deoarece autorizațiile taxi nu erau transmisibile, iar repartizarea pentru cele la acre s-a renunțat trebuia făcută solicitanților inclusiv în listele de așteptare făcute publice conform dispozițiilor legale, Curtea reține că modificările din aceste autorizații cu privire la beneficiar, chiar dacă poartă ștampila Primăriei Municipiului Serviciul Circulație, nu pot fi avute în vedere atâta timp cât aceste autorizații nu sunt copii conforme ale autorizației de transport deținută de intimată.
Conform articolului VIII din Legea 265/2007 " În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei legi, toți operatorii deținători ai autorizațiilor taxi obținute în conformitate cu prevederile Legii 38/2003 în condițiile deținerii autovehiculelor respective pe baza unui contract de închiriere, se va prezenta cu aceste documente la autoritatea de autorizare pentru verificarea valabilității acestora. Autorizațiile taxi găsite neconforme sau care nu au fost prezentate pentru verificare în termenul stabilitvor fi reținute obligatoriude autoritatea de autorizare, astfel că măsura luată de recurentă de reținere a autorizației apare ca legală.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea recurentei să emită pe seama intimatei noile autorizații în conformitate cu prevederile articolului IV alineat 4 din Legea 265/2007, acesta este nefondat având în vedere că măsura reținerii autorizațiilor a fost apreciată ca fiind legală, iar reclamanta intimată are posibilitatea obținerii unei autorizații taxi în condițiile articolului 14 alineat 2 din Legea 38/2003.
Referitor la solicitarea reclamantei de preschimbare autorizațiilor deținute, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată câtă vreme pentru putea fi preschimbată o autorizație, aceasta trebuia să fie valabilă la 01.01.2007, condiție pe care autorizația de transport nr. - și copia conformă a acesteia - autorizația taxi nr. 316, nu o îndeplinește.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor articolului 312 cod procedură civilă raportat la prevederile articolului 304 punct 9 cod procedură civilă, instanța va admite ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă Primăria Municipiului împotriva sentinței nr. 624/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor care va fi modificată în totalitate în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O, cu sediul în O, nr.1 în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în O,-, - 2,.B, etaj 4,.30 împotrivasentinței nr.624/CA din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Bihorpe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamata în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 02.03.2010.
Jud.înch.
Tehnored.4 ex.
În 3.03.2010.
2 com.
pârâtaPRIMĂRIA MUNICIPIULUI O,O, nr.1
intimata reclamantă O,-, - 2,.B, etaj 4,.30
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Ovidiu, Bocșe Elena
