Anulare act administrativ . Decizia 160/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 160/R-
Ședința publică din 15 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
Judecător: - - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat Linia, nr. 15, Județul V, împotriva sentinței nr. 1019/13.11.2007, pronunțată de Tribunașlul V - Secția Comercială și de Contencios Adsministrativ - Complet Specialiat în Contencios Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimațiiPRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM. - PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI RM. -ambii cu sediul în Rm. V, str.G-ral, nr. 14, județul V.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul - contestator personal și consilier - juridic în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței fiscale nr. 35009/11.02.2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești, în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în sumă de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentanta intimaților depune la dosar un borderou cu acte, reprezentând apărări în recurs. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Recurentul - contestator nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.
Recurentul - contestator solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și admiterea plângerii cu consecința anulării dispoziției Primarului ca fiind nelegală și a menținerii autorizației taxi nr. 109.
Consilier - juridic, având cuvântul pentru intimați, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar și pe care le susține oral în ședință publică.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 27 septembrie 2007, a formulat în contradictoriu cu Primăria Municipiului Rm.V - prin primar - contestație împotriva dispoziției nr.5715, emisă de pârâtă la 24 septembrie 2007, solicitând anularea ei și menținerea autorizațiilor de taxi nr.095 și 109.
În motivare s-a arătat că, în vara anului 2007 a locuit o mare perioadă de timp în gospodăria de la țară și astfel nu a avut posibilitatea să ia cunoștință de adresele nr.26620 din 18 iulie 2007 și nr.28861 din 1 august 2007, prin care era înștiințat că i s-a suspendat autorizația pentru neplata taxei de viză. Neachitarea acestei obligații nu s-a datorat relei-credințe, ci unor probleme legate de greutățile materiale ale familiei.
La 29 octombrie 2007, reclamantul a precizat acțiunea, arătând că din eroare a solicitat anularea dispoziției cu privire la autorizația nr.095, înțelegând să învestească instanța numai cu partea din dispoziție ce privește autorizația de taxi nr.109.
A mai arătat reclamantul și că, cu excepția perioadei în discuție, și-a achitat permanent datoriile și taxele legale, nu a adus nici un fel de prejudicii de imagine profesiei, având o relație bună și civilizată cu autoritățile, colegii și clienții.
Prin sentința nr.1019/2007, Tribunalul Vâlceaa respins acțiunea, reținând că în conformitate cu dispozițiile art.56 alin.5 lit.b din Legea nr.38/2003, măsura dispusă este legală întrucât reclamantul nu s-a prezentat pentru viza anuală și nu a plătit taxa, ceea ce a determinat reținerea autorizației de două ori, în 12 luni consecutive. A fost înlăturată motivarea reclamantului, arătându-se că acesta trebuia să își achite obligațiile la termen și să anunțe primăria în măsura în care dorea comunicarea unor înscrisuri la o altă adresă.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții pentru motive încadrabile în disp.art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă, susținând în esență următoarele:
- nu se poate reține săvârșirea unei contravenții în sarcina reclamantului, căruia i se poate imputa numai neprezentarea pentru viza anuală și plata taxei, ceea ce atrăgea doar suspendarea pe o perioadă între 30 și 90 de zile. Este adevărat că taxa nu a fost achitată în termen de 10 zile, dar acest fapt nu poate justifica sancțiunea aplicată. Astfel, prima suspendare s-a dat numai pentru două săptămâni, deși legea vorbește de o perioadă de 30-90 zile, iar reclamantul a fost pus în imposibilitatea de a-și plăti taxele de care nu a avut cunoștință, întrucât nu i-a fost comunicată niciuna din măsurile de suspendare;
- trebuie să se rețină că este vorba de două suspendări și nu de două rețineri ale autorizației și numai aceste din urmă fapte pot atrage sancțiunea aplicată. Este greșită confuzia între reținere și suspendare;
- câtă vreme nu i-a fost încheiat un proces verbal de contravenție, nu se putea dispune retragerea autorizației de taxi;
- în condițiile art.68 din Legea nr.215/2001, primarul nu avea competența adoptării unei astfel de dispoziții.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
În principal, trebuie reținut cadrul procesual cu care este învestită instanța, respectiv contestarea dispoziției de retragere a autorizației de taxi și nu a celor două măsuri de suspendare.
În condițiile în care aceste sancțiuni nu au fost atacate și nu au fost desființate de către organele competente, în actualul cadru procesual nu se pot face aprecieri asupra legalității și oportunității lor.
Dispoziția contestată a fost emisă la 24 septembrie 2007, deci după modificarea Legii nr.38/2003 prin Legea nr.265/2007.
În condițiile art.143alin.5 lit.a din Legea nr.38/2003, autorizația de taxi poate fi retrasă și "dacă a fost reținută de două ori în 12 luni consecutive".
Potrivit art.56 alin.2 din lege, reținerea autorizațiilor de taxi se face pe o perioadă nu mai mare de 30 zile, spre deosebire de suspendare, care privește o perioadă de la 1 la 3 luni.
În aceste condiții, singura interpretare care poate fi reținută este aceea ca, fiind mai ușoară sancțiunea reținerii și cu toate acestea, dacă ea a fost aplicată de două ori în 12 luni consecutive, devine operantă retragerea autorizației. Cu atât mai mult dacă, în același interval de timp luat ca reper, autorizația de taxi a fost suspendată de două ori, nu se poate considera că trebuie să existe consecințe mai ușoare.
Sancțiunile reținerii, suspendării și apoi a retragerii unei autorizații nu depind, în mod strict, în existența lor de aplicarea și a unei sancțiuni contravenționale. Acest lucru, de altfel, rezultă din prevederile art.56 alin.1 ale legii, potrivit cărora, pe lângă sancțiunile contravenționale prevăzute de art.55, se dispun ca măsuri administrative, cu valoare de sancțiune complementară, și cele analizate mai sus.
În ceea ce privește depășirea atribuțiilor de către emitentul dispoziției contestate urmează a se observa atât dispozițiile art.63 din Legea nr.215/2001, cât și cele stabilite prin Legea nr.38/2003.
Dispoziția a fost emisă de către primar în baza referatului întocmit de Direcția Evidență, Patrimoniu, cadastru și Serviciu Publice de la nivelul Municipiului Rm.V, iar în condițiile art.63 din Legea nr.215/2001, primarul îndeplinește atribuții privind "serviciile publice asigurate cetățenilor" (alin.1 lit.d) prin activități menționate la alin.5, inclusiv prin emiterea de avize, acorduri și autorizații date în competența sa prin lege și alte acte normative (lit.g).
În aceste condiții, respectând principiul simetriei, persoana care emite actele administrative la care se referă textul precitat, poate dispune și retragerea lor.
În aceeași ordine de idei, urmează a fi observate dispozițiile art.3 și art.2 alin.2 din Legea nr.38/2003, care definesc și dau în competența compartimentului sau serviciului de transport din cadrul primăriei, serviciile de transport public local în regim de taxi.
Așadar, printr-o lege specială, au fost completate normele cu caracter general din legea administrației locale al cărei reprezentant este primarul și se impune aprecierea că și acest ultim motiv de recurs este nefondat.
Pentru toate considerentele de mai sus se apreciază că sunt netemeinice și nelegale criticile formulate și în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat Linia, nr. 15, Județul V, împotriva sentinței nr. 1019/13.11.2007, pronunțată de Tribunașlul V - Secția Comercială și de Contencios Adsministrativ - Complet Specialiat în Contencios Administrativ și Fiscal în contradictoriu cu intimațiiPRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM. V- PRIN PRIMAR -cu sediul în Rm. V, str.G-ral, nr. 14, județul V.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - -
Grefier,
-
06.03.2008
Red.GC
EM/2 ex.
Jud.fond.G/ Gh.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Gina Achim
