Anulare act administrativ . Decizia 40/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 40/
Ședința publică din 1 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tăbăltoc Dan Mircea
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Aurelia G -
JUDECĂTOR 3: Obreja
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței nr. 580/ca din 13.10.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, lipsă fiind intimații, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al procesului, care este la primul termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Declarând închise dezbaterile, instanța reține cauza spre soluționare.
CURTEA D APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 580/CA din 13.10.2009, Tribunalul Iași admite excepția lipsei calității procesuale pârâților Statul Român și Direcția Generală a Finanțelor Publice I, invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor și cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice,ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
Admite în parte cererea introdusă de către reclamanta,în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului.
Obligă pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I să plătească reclamantei suma de 3483,61 lei încasată cu titlu de taxă specială de înmatriculare, precum și dobânda aferentă acestui debit, calculată în baza prevederilor art. 124 din Codul d e procedură fiscală.
Respinge cererea de anulare a adresei nr. 37916/17.03.2008, emisă de către pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Obligă pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I să achite reclamantei cheltuieli judiciare în valoare de 42 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Examinând cu prioritate excepțiile invocate, conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul le-a admis pentru motivele următoare:
Litigiul de față își are izvorul în refuzul pârâtei Administrația Finanțelor Publice I de a-i restitui reclamantului suma de 3483,61 lei, încasată cu titlu de taxă specială de înmatriculare, raportul de drept fiscal fiind stabilit strict între reclamant și această pârâtă.
și Statul Român, prin, nu au calitatea de a sta în proces ca pârâți întrucât nu au fost implicați în operațiunea de încasare a taxei speciale prevăzute de art.214 ind.1 Cod fiscal și nu au competențe în materia restituirii sumei încasate cu încălcarea normelor comunitare,HG686/2008 prevăzând în mod explicit că rezolvarea cererilor de restituire a taxei speciale revine organului fiscal competent,în spețe,Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Pe fond,tribunalul a admis cererea reclamantei îndreptată împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice I pentru motivele următoare.
Reclamanta a dovedit,prin înscrisurile de la filele 7, 8 și 28 - 35 primul dosar fond, că achiziționat în luna martie 2008 un autoturism marca Volkswagen, ce a avut prima înmatriculare în Franța, la 10.12.2004, și, la înmatricularea acestuia în România, a fost obligată să achite o taxă specială de 3483,61 lei, prin chitanța seria - nr. -/11.03.2008, eliberată de Trezoreria Municipiului
Prin cererea înregistrată la Administrația Finanțelor Publice I cu nr. 36774/11.03.2008.04.2008, reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe ca fiind contrară reglementărilor comunitare iar prin răspunsul nr. 37916/17.03.2008 autoritatea fiscală i-a comunicat refuzul de restituire întrucât taxa specială a fost încasată conform art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Legea nr. 343/2006, fără a exista un temei legal pentru cererea petentei.
Potrivit art. 2141-2143din Legea nr. 343/2006 și pct. 311- 312din Normele metodologice de aplicare a codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform jurisprudenței constante a CJCE, obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Scopul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Ori, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară si înmatriculate aici.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța constată că, în cauză, sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Această concluzie are ca fundament atât dispozițiile art.148 din Constituție cât și deciziile/Enel(1964), (1976) ale Curții de Justiție a Comunității Europene.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte tari membre UE, in competiția cu produsele similare autohtone.
Întrucât tribunalul reține că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă
este irelevant, întrucât,altfel,nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România.
Instanța apreciază ca nefiind aplicabile speței prevederile OUG50/2008, intrată în vigoare ulterior consumării raportului de drept material fiscal, deoarece s-ar încălca principiul constituțional al neretroactivității legii civile (art.15 alin. 2 Constituție) cât și principiul disponibilității procesului civil, tribunalul nefiind sesizat cu o cerere fundamentată pe dispozițiile acestui act normativ.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâtaAdministrația Finanțelor Publice a Municipiuluiva fi obligată să achite si folosul nerealizat,respectiv,dobânda calculată potrivit reglementărilor fiscale(art.124 cod procedură fiscală).
Instanța consideră că răspunsul nr. 37916/17.03.2008, emis de către pârâtă nu se încadrează în definiția dată actului administrativ fiscal de către art. 41 din OG92/2003 și nu conține elementele formale prevăzute de art. 43 din OG92/2003, drept pentru care, va respinge cererea reclamantei de anulare a acestui înscris în cadrul contenciosului administrativ.
Împotriva sentinței civile nr.394/CA/19.05.2009 a Tribunalului Iași, a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice
Susține recurenta că, prin adoptarea G nr.50/2008, de instituire a taxei de poluare pentru autovehicule, s-a instituit temeiul legal (art.11) al compensării legale a acelor datorii reciproce, în concordanță cu art.116 Cod procedură fiscală.
Noile reglementări în materie sunt conforme cu normele europene, iar solicitarea reclamantului de a i se restitui întreaga sumă achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule nu are temei juridic, el având posibilitatea de a se adresa cu o cerere pentru restituirea diferenței dintre taxa achitată și taxa de poluare, conform art.6 din HG 686/2008.
Cu privire la acordarea dobânzilor legale, recurenta susține că acestea nu sunt aplicabile, nefiind îndeplinite condițiile pentru restituirea sumelor plătite, așa cum nu datorează nici cheltuieli de judecată din moment ce nu este în culpă procesuală.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Raportul juridic de drept fiscal dedus judecății a fost în mod corect analizat de către instanța de fond în considerarea dispozițiilor legale în vigoare la data ivirii litigiului, respectiv dispozițiile referitoare la taxa de primă înmatriculare introduse în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006, modificată prin G nr.110/2006.
Dispozițiile dreptului comunitar, analizate de instanța de fond, respectiv ale Tratatului E care interzic taxele vamale la import și export între statele comunitare și cele ce suprimă posibilitatea unui stat de a aplica impozite interne produselor importate, mai mari decât cele aplicate produselor naționale similare, sunt incidente în cauza dedusă judecății, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, începând cu data de 01.01.2007.
Judecătorul fondului, chemat să garanteze, alături de celelalte puteri în stat, aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, este îndatorat să aplice direct normele comunitare, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau a aștepta modificarea legislației.
În cadrul acestui demers, s-a stabilit fără echivoc că dispozițiile art. 214 - 214 Cod fiscal, ce impun plata taxei speciale auto numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale și reînmatriculate în România, nu și pentru cele deja înmatriculate în România, contravin dispozițiilor. art. 25, art. 28 și art. 90 (1) din Tratatul CE, astfel încât taxa astfel impusă este nelegală.
Soluția compensării afirmată de către recurentă, cu taxa de poluare instituită prin G nr.50/2008, nu poate opera în cauză. Nu poate avea loc compensarea între o taxă al cărei caracter nelegal a fost stabilit și taxa impusă prin G nr.50/2008; nu poate fi compensată o taxă de primă înmatriculare cu una de poluare, dată fiind natura juridică total diferită a celor două obligații.
Nu în ultimul rând, se impune a fi avut în vedere momentul nașterii litigiului și dispozițiilor legale aplicabile în raport de acest moment, în considerarea cărora reclamantul nu poate fi obligat la plata taxei de poluare, ce nu era în vigoare la data nașterii raportului juridic.
Soluția compensării legale, afirmată de recurentă și legiferată prin G nr.50/2008, sfidează normele și principiile elementare de drept mai sus enunțate și nu poate opera în cauză.
Raportat la aspectele reținute, Curtea apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută prin respingerea recursului, conform art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de Administrația Finanțelor Publice I împotriva sentinței nr. 580/CA/13.10.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01.02.2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - G - -- -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
19.02.2010
Tribunalul Iași - jud.
Președinte:Tăbăltoc Dan MirceaJudecători:Tăbăltoc Dan Mircea, Gheorghe Aurelia, Obreja
