Anulare act administrativ . Decizia 535/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.535/CA/2009-
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Marcela Filimon JUDECĂTOR 2: Simona Marinescu
JUDECĂTOR 3: Marilena Boța
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtăAgenția Județeană pentru Prestații Socialecu sediul în O,-, Județ B, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-, Județ B, împotriva sentinței nr.509 din 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiectanulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatului reclamant lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.43/15.10.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind recurenta pârâtă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei achitată prin Ordinul de Plată nr.236 din 31.08.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că intimatul reclamant a depus la dosar în data de 23.10.2009 întâmpinare, după care:
Reprezentanta intimatului reclamant nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatului reclamant solicită respingerea recursului, obligarea recurentei la plata către intimat a indemnizației pentru creșterea copilului, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar. Intimatul a întrunit toate condițiile cerute. Dosarul era complet. Recurenta susține că, intimatul are calitatea de părinte, însă aceasta e doar de la data rămânerii definitive a hotărârii și nu de la data nașterii minorului. Sunt întrunite toate cerințele ordonanței.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.509/CA din 24.06.2009 Tribunalul Bihora admis cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Prestații Sociale (AJPS B) O și în consecință a dispus anularea în parte a deciziei nr.18512/20.02.2009 emisă de pârâtă, în sensul că drepturile acordate reclamantului se plătesc începând cu data de 01.05.2008. A obligat pârâta la plata sumei de 504,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea înregistrată sub nr. 18512/01.07.2008 pentru a i se acorda indemnizația pentru creșterea copilului în temeiul OUG nr. 148/2005, cerere ca i-a fost admisă prin decizia nr. 18512/20.02.2009, prin care s-a stabilit că reclamantul este îndreptățit să primească această indemnizație în cuantum de 600 lei și alocația de stat pentru copii în cuantum de 200 lei, cu începere de la data de 12.12.2008.
Reclamantul a atacat această decizie sub aspectul datei de la care i-a fost acordat dreptul la această indemnizație, contestație respinsă după cum rezultă din înscrisul aflat la fila 5 din dosar. Respingerea contestației s-a făcut prin înscrisul emis de pârâtă sub nr. 2595/25.03.2009 cu motivarea că la data formulării cererii, reclamantul nu a avea calitatea de părinte al minorului, calitate stabilită abia ulterior prin sentința civilă nr. 6323/2008 învestită cu formula executorie la data de 12.12.2008.
Instanța a reținut din certificatul de naștere depus la dosar că minorul - - s-a născut la data de 21.12.2007 în Budapesta, tatăl acestuia fiind reclamantul, a cărui paternitate a fost constatată ulterior prin sentința civilă nr. 6323 din 15.10.2008 a Judecătoriei Oradea.
După cum rezultă din probele administrate ( certificat de naștere și certificat de concediu medical -Fila 21), mama minorului - a beneficiat de concediul de maternitate până la data de 24.04-2008.
Potrivit art. 10 alin.1 lit. a din OUG nr. 148/2005, invocat de către reclamant: "Drepturile prevăzute de prezenta ordonanța de urgenta, reprezentând indemnizație si stimulent, se cuvin si se plătesc după cum urmează: " a) începând cu ziua următoare celei in care încetează, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea data"
Prin urmare, cererea reclamantului fiind înregistrată la data de 01.07.2008, a fost depusă înăuntrul termenului de 60 zile lucrătoare de la data încetării concediului de maternitate.
Pe de altă parte, deși pârâta afirmă contrariul, prin sentința civilă invocată s-a stabilit cu titlu declarativ că reclamantul este tatăl copilului.
Ori, este evident că odată ce s-a constatat acest lucru, calitatea de părinte este stabilită în mod retroactiv, cu efecte de la data nașterii copilului, fiind stabilită astfel filiația față de tată cu toate drepturile ce decurg din aceasta.
Deși pârâta a susținut că efectele hotărârii judecătorești se produc numai după ce aceasta a fost învestită cu formula executorie, invocând în mod generic dispozițiile codului d e procedură civilă, instanța a constatat că în speță hotărârea judecătorească avută în vedere are o natură specifică, aceasta fiind pronunțată în temeiul art. 21 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, potrivit cu care atunci " când declarația a fost făcuta după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului se face în baza hotărârii judecătorești definitive si irevocabile, care trebuie să conțină toate datele necesare întocmirii actului de naștere".
Având în vedere aceste considerente, instanța a constatat că reclamantul este îndreptățit la acordarea drepturilor izvorâte din OUG nr. 148/2005, cu începere de la data 01.05.2008, fiind întrunite cerințele art. 10 alin.1 lit. a din acest act normativ, inclusiv sub aspectul calității sale de părinte al minorului și nu cu începere de la data de 12.12.2008 când hotărârea a fost învestită cu formula executorie.
În acest sens, în temeiul art. 18 din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ a admis cererea, a anulat în parte Decizia nr. 18512/20.02.2009 emisă de pârâtă în sensul că a obligat pe aceasta să acorde reclamantului indemnizația pentru creșterea copilului - - născut la data de 21.12.2007 începând cu data de 01.05.2008.
În temeiul art. 274 pr. civ. văzând culpa procesuală a pârâtei, a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 504,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce constau în taxa de timbru și onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen și legal timbrat, pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B, solicitând admiterea acestei căi de atac și desființarea sentinței ca nelegală și netemeinică, respectiv menținerea deciziei nr.18512/20 februarie 2009 emisă de recurentă.
În motivarea acestui recurs se arată că, conform art.8 alin.1 din OUG 148/2005, drepturile prevăzute de această ordonanță, reprezentând indemnizație, stimulent sau alocație de stat pentru copii se acordă, la cerere, în baza unor documente pe care potențialul beneficiar este obligat să le prezinte.
Intimatul s-a prezentat la sediul recurentei la data de 1 iulie 2008 pentru a se interesa de ce documente are nevoie ca să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului și i s-a comunicat că nu poate beneficia de această indemnizație deoarece acesta nu figurează în certificatul de naștere a minorului la rubrica corespunzătoare datelor privind pe tatăl copilului.
Prin sentința civilă nr.6323/15 octombrie 2008 s-a stabilit paternitatea față de intimat, iar această sentință a rămas definitivă și a fost investită cu formulă executorie la data de 12 decembrie 2008, dată de la care reclamantul îndeplinea condițiile prevăzute de OUG 148/2005 pentru a beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului.
Având în vedere disp. art.10 alin.1 din OUG 148/2005 care reglementează data de la care se plătește această indemnizație, intimatului i s-a stabilit în mod corect și legal că data de la care avea dreptul la acordarea indemnizației lunare era data de 12 decembrie 2008, respectiv data la care a rămas definitivă sentința de stabilire a paternității.
Intimatul nu putea să beneficieze de acordarea acestei indemnizații de la data de 1 mai 2008 deoarece la acel moment nu îndeplinea una din condițiile expres prevăzute de ordonanța de urgență, și anume, aceea de a fi tatăl copilului.
În ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecată, recurenta solicită să se respingă acest capăt de cerere deoarece pretențiile intimatului sunt neîntemeiate, iar recurenta nu este în culpă.
În drept se invocă disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către intimat se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii atacate deoarece, prin sentința civilă s-a stabilit cu titlu declarativ că intimatul este tatăl minorului născut la data de 21 decembrie 2007 și odată ce s-a constatat acest lucru, calitatea de părinte este stabilită în mod retroactiv, cu efecte de la data nașterii copilului.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în baza disp. art.3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat.
Este adevărat că la data formulării de către intimat a cererii nr.18512/1 iulie 2008 pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, acesta nu avea calitatea de părinte al minorului născut la data de 21 decembrie 2007, această calitate fiind stabilită ulterior prin sentința civilă nr.6323/2008 investită cu formulă executorie la data de 12 decembrie 2008. Însă, ca urmare a faptului că prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că intimatul este tatăl minorului născut la data de 21 decembrie 2007, această filiație față de tată este stabilită în mod retroactiv, cu toate drepturile ce decurg din aceasta și cu efecte de la data nașterii copilului. Mai mult, în certificatul de naștere al minorului s-au efectuat modificările necesare în acest sens, astfel că intimatul figurează înscris la rubrica privind pe tatăl copilului.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a admis acțiunea formulată de către intimatul reclamant și a dispus anularea în parte a deciziei nr.8512/20 februarie 2009 întrucât drepturile acordate acestuia trebuie plătite cu începere de la data de 1 mai 2008 și nu de la data de 12 decembrie 2008, cum greșit s-a apreciat de către recurentă.
În ceea ce privește obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată instanța de recurs constată că și această dispoziție este legală deoarece aceasta s-a aflat în culpă procesuală față de soluția de admitere a acțiunii reclamantului.
Pentru aceste considerente instanța constată că motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate și în baza disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul.
În baza disp. art.274 Cod procedură civilă va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial dovedit cu chitanța depusă la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta pârâtăAgenția Județeană pentru Prestații Socialecu sediul în O,-, Județ B, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-, Județ B, împotriva sentinței nr.509 din 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în totalitate.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - - - -
Red.dec.jud.
Jud.fond
Dact.
4 exemplare/ 5 noiembrie 2009
-2 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:5 noiembrie 2009.
- Agenția Județeană pt. Prestații Sociale - O,-, Județ
- - O,-, Județ
Președinte:Marcela FilimonJudecători:Marcela Filimon, Simona Marinescu, Marilena Boța
