Anulare act administrativ . Decizia 623/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 623/R-
Ședința publică din 20 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâții PRIMARUL COMUNEI -, G, toți cu domiciliul în comuna, sat, jud.V și, domiciliat în comuna, sat, jud.V împotriva sentinței nr. 629, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, la 22 aprilie 2008, în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind -PREFECTUL JUDEȚULUI V.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurenți și consilier juridic pentru intimat.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatului.
Apărătorul recurenților solicită acordarea unui nou termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Curtea califică întâmpinarea ca și concluzii scrise, față de momentul depunerii acesteia, respingând cererea de amânare.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurenților solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. Precizează că exista sursă de finanțare pentru suma de 150 lei.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. Din analiza materialului probator administrat în cauză, nu rezultă că a existat un excedent bugetar care să permită angajarea unor cheltuieli suplimentare.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 13 noiembrie 2007, reclamantul Prefectul județului Vas olicitat, în contradictoriu cu Primarul comunei, anularea dispozițiilor emise de acesta cu numerele 713-728 la 04 aprilie 2007 și a dispoziției nr. 744 din 25 aprilie 2007.
În motivare s-a arătat că, prin actele atacate, pârâtul a dispus încadrarea în muncă pe durată determinată a 17 persoane, deși oportună era angajarea a 15 persoane și a stabilit pentru acestea un salariu de 540 lei, fără a avea temei legal și cu ignorarea dispozițiilor din Legea nr. 76/2002, care trimit la salariul minim pe economie.
S-a mai susținut că din acest salariu acoperea 70%, dar tot din minimul de pe economie și nu din salariul mediu net, așa cum este permis în alte situații expres reglementate de lege și că secretarul localității a formulat obiecțiuni cu privire la legalitatea acestor acte administrative.
La 07 decembrie 2007 reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că a solicitat chemarea în judecată și a persoanelor la care se referă dispozițiile a căror anulare se solicită, respectiv, G, -,.
Prin sentința nr. 629/2008, Tribunalul Vâlceaa admis acțiunea și a anulat dispozițiile criticate privind angajarea temporară a pârâților persoane fizice.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, pentru încadrarea unor persoane pe durată determinată, primarul a avut și avizul Consiliului Local, însă apreciindu-se oportună angajarea numai a 15 persoane, iar salariul cuvenit acestora nu putea fi mai mare de 390 lei, cât este valoarea minimă pe economia națională. Aceasta observându-se și că localitatea nu avea un excedent bugetar, de vreme ce, pentru plata salariilor personalului din primărie, s-a solicitat alocarea unei sume de 30.000 lei de la Consiliul Județean
Împotriva aceste sentințe, au declarat recurs pârâții, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. și au susținut, în esență, următoarele:
- raționamentul instanței este în dezacord cu probatoriul administrat și textele de lege incidente, respectiv cu faptul că îndreptățirea primarului a fost stabilită prin HCL 71/2006 și s-a avut în vedere Convenția nr. 2577/2007, încheiată cu AJOFM V, prin care aceasta din urmă se obliga să subvenționeze cheltuielile efectuate de angajator cu fiecare șomer încadrat în muncă;
- primarul este îndreptățit să gestioneze bugetul legal cu respectarea dispozițiilor legale și, în aceste condiții, diferența de 150 lei pentru fiecare salariat s-a stabilit să fie suportată din acest buget, cu atât mai mult cu cât nu existau influențe negative asupra lui;
- prin HG 1025/2007 este stabilit salariul minim brut pe țară și o sancțiune pentru acordarea cu acest titlu a unor sume mai mici decât limita fixată, dar nu și pentru acordarea unei sume superioare.
Examinând criticile formulate, se constată că ele sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Prin art. 63 din Legea 53/2001 s-au stabilit principalele categorii de atribuții ale primarului, printre care și cele referitoare la bugetul local, fiindu-i recunoscută calitatea de ordonator principal de credite, calitate care a fost avută în vedere la emiterea dispozițiilor de încadrare în muncă.
Astfel, apreciindu-se necesară executarea unor lucrări cu caracter continuu în perioada 01 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007 (fila 8), s-a hotărât de către autoritatea deliberativă (fila 59) angajarea, pe durată determinată, a unui nr. de 15 persoane, observându-se și dispozițiile art. 78 din Legea nr. 76/2002.
Prin HCL 71/2006 nu s-a stabilit nimic în legătură cu nivelul salariilor ce urmează a fi acordate acestor persoane, așa încât această hotărâre nu poate să susțină pretențiile recurentului.
Aceeași concluzie se impune și în raport de Convenția încheiată la 02 mai 2007 cu AJOFM V, unde, deși s-a determinat ca număr al șomerilor ce urmează să fie încadrați în muncă 17 persoane, s-a precizat că subvenționarea se face pe o perioadă de 9 luni, cu 70% din salariul de bazăminimbrut pe țară. Această Convenție este semnată de primar, persoană care la acea dată cunoștea Hotărârea 71 adoptată la 07 decembrie 2006, prin care se aprobase angajarea numai a 15 persoane.
Chiar dacă s-ar trece peste acest aspect, fiind imposibil să se stabilească cine sunt cele 15 persoane din 17, care puteau fi angajate, rămâne în discuție nelegalitatea salariului stabilit.
În Convenție nu numai că nu s-a făcut referire la suma de 540 lei, așa cum implicit se susține în recurs, ci, dimpotrivă, s-a subliniat că procentul de subvenționare are drept bază de calcul salariul de bază minim brut care, potrivit HG 1825/2006, era de 390 lei.
Este adevărat că prin această hotărâre de Guvern nu se interzice stabilirea unor salarii mai mari decât valoarea minimă și este de dorit o astfel de situație, numai că realizarea unei remunerări peste minim poate fi posibilă doar atunci când bugetul persoanei juridice o permite.
Atâta timp cât bugetul localității s-a dovedit insuficient pentru achitarea timp de cinci luni a salariilor pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului și a fost nevoie să se solicite fonduri de la Consiliul Județean în vederea acoperirii acestui deficit (fila 60), nu se poate susține oportunitatea acordării unor salarii mai mari decât minimul pe țară pentru persoanele ce urmau să fie angajate.
Pentru toate aceste considerente, se apreciază că recursul este nefundat și în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civ. urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâții PRIMARUL COMUNEI -, G, împotriva sentinței nr. 629, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, la 22 aprilie 2008, în dosarul nr-, intimat-reclamant fiind PREFECTUL JUDEȚULUI V -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
-, - - - - -
președinte secție
Grefier,
Red. C/07.07.2008/2 ex
Jud. fond
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
