Anulare act administrativ fiscal. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 613/CA/2009
Ședința publică de la 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Primarul orașului A împotriva sentinței civile nr. 32/CA/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul ales al recurentului, avocat, lipsă fiind intimatul Prefectul Județului Sibiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursul este scutit de taxa de timbru conform art. 15 din Legea 146/1997.
Intimatul a comunicat la dosar întâmpinare, solicitând judecarea în lipsă.
Reprezentantul recurentului depune la dosar delegația de reprezentare arătând că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și având în vedere și solicitarea intimatului de judecare în lipsă, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Sibiu, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțate de Tribunalul Sibiu, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, pentru motivele arătate în scris.
Se arată în susținerea recursului, că instanța de fond a reținut greșit unele prevederi legale și a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, apoi prin motivarea sentinței se reține, în mod generic, faptul că dispoziția a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, fără a se arăta în mod concret care sunt motivele de drept, respectiv care sunt prevederile legale încălcate.
De asemenea instanța a interpretat art.II din 263/2006 reținând doar prima parte a articolului, fără a se ține cont de conținutul integral al acestuia. Totodată nu s-a pronunțat asupra motivelor de fapt și de drept, invocate prin întâmpinare și nu a arătat care sunt considerentele care au condus la înlăturarea lor.
Pentru motivele expuse în scris și susținute oral, solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Reclamantul Prefectul Județului Sibiu - a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului A anularea dispoziției primarului nr. 193/2008 privind acordarea sporului de dificultate de 50% membrilor Comisiei de aplicare a Legii fondului funciar ca nelegala. Reclamantul prin motivele acțiunii arată că prin actul administrativ atacat au fost acordate drepturile salariale menționate, începând cu data de 3.01.2008, dispoziția încălcând prevederile art.II din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea OUG nr. 209/2005, care prevedea posibilitatea acordării acestor sporuri până la 6.07.2007. Prin adresa nr. 2912/29.07.2008 instituția Prefectului a solicitat emitentului revocarea dispoziției însă acesta nu s-a conformat. În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 340/2004, Legea nr. 555/2004, Legea nr. 263/2006, OUG nr. 108/2005 și OUG nr. 136/2006. pentru susținerea cererii, au fost anexate Dispoziția Primarului Orașului A nr. 193/2008, adresa Primăriei A nr- și adresa Prefectului nr. 2912/29.07.2008.
Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr. 32/CA/19 01 2009 respins excepția inadmisibilității, a admis acțiunea Prefectului, a anulat dispoziția primarului. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca dispoziția primarului este un act administrativ in sensul art.2 lit.c din 554/2004 si nu un act de gestiune, iar prefectul in virtutea prerogativelor oferite de Constituție si de legea speciala are un drept de control general de legalitate. Instanța de fond a mai reținut ca actul atacat nu respecta condițiile de legalitate in ceea ce privește adoptarea lui, deoarece termenul de 1 an in care membrii comisiilor de 18/1991 puteau beneficia de indemnizații a expirat la data de 7 07 2007, iar peste acest termen nu mai puteau fi acordate indemnizații potrivit art.II din 263/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primarul orașului A solicitând casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare sau modificarea hotărârii si respingerea cererii Prefectului. Prin motivele de recurs se arata ca in mod greșit a reținut instanța ca temei in drept al controlului de legalitate exercitat de Prefect dispozițiile art. 123 din Constituție, art.19 din 340/2004 si art.1 din 554/2004.De asemenea, in mod generic se arata ca dispoziția a fost emisa cu încălcarea dispozițiilor 24/1990. Instanța a reținut doar o parte din dispozițiile art. II din 263/2006 si anume faptul ca indemnizatia se acorda doar pentru un an. Instanța nu a ținut cont de apărările formulate de Primar prin întâmpinare, deoarece comisia de fond funciar nu mai are in prezent activitate. Dispozițiile art. II din 263/2006 se interpretează in sensul ca sporul se acorda membrilor comisiei anual de către ordonatorul principal de credite, voința legiuitorului fiind de acordare a acestor sporuri anual, iar comisia are activitate potrivit dispozițiilor 18/1991 si 247/2005.Instanta a pronunțat sentința pe baza unor temeiuri de drept greșite, si anume art. 57 al.5 din 215/2001,OUG nr.108/2005, OG nr. 6/2007.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 299-308 din Codul d e procedura civila.
Recursul este scutit de plata timbrajului.
Prefectul a depus întâmpinare prin care solicita respingerea recursului cu motivarea ca sentința este legala si temeinica, deoarece sporul de dificultate nu putea fi acordat membrilor comisiei decât pe termen de un an.
Analizând sentința atacata sub aspectul recursului declarat se constata ca este nefondat pentru următoarele considerente de fapt si de drept:
La data de 6 03 2008, Primarul orașului Aae mis Dispoziția nr. 193 prin care se arata ca începând cu data de 3 01 2008 se acorda membrilor Comisiei pentru restituirea dreptului de proprietate un spor de dificultate de 50% pe perioada in care are activitate, dar nu mai mult de 1 an. Actul a fost întemeiat in drept pe dispozițiile art. II al.1 din 263/2006 si art. 63,68,115 din 215/2001.
Prefectul a atacat in contencios actul administrativ adoptat, in temeiul art.123 din Constituție si art. din 340/2004, considerând că sunt încălcate dispozițiile imperative ale legii.
<LLNK 52006 263 10 20 0> LEGE nr. 263 din 27 iunie 2006 privind aprobarea <LLNK 12005 209180 301 0 47>Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Of.nr. 572 din 3 iulie 2006 stabilește prin art. II(1) că salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza <LLNK 11991 18 11 202 12 29>art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Față de această dispoziția imperativa a legii, în sensul că acordarea sporului de dificultate se va acorda pe o perioada de 1 an de la data intrării in vigoare a legii, acordarea sporului de dificultate pentru anul 2008 apare ca nelegala, fiind contrara dispozițiilor imperative ale legii, iar aplicarea normei legale nu comportă discuții așa după cum nelegal apreciază Primarului orașului A prin recursul formulat. Actul emis de Primar încălca dispozițiile legii speciale, astfel că sancțiunea care intervine este cea a nulității actului atacat,potrivit art. 1 si 18 din 554/2004.
In consecința, sentința pronunțata în cauza de Tribunalul Sibiu este temeinica si legala, iar recursul paratului fiind nefondat urmează a fi respins. Sentința primei instanțe este judicios argumentată în fapt și în drept, iar referirea în motivare la dispozițiile 24/2000 este pertinentă, deoarece se referă la <LLNK 52000 24 13 23 0> normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative și prevede prin art. 80 că in formula introductiva a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autoritățile administrației publice locale se menționează, pe lângă temeiurile juridice, prevăzute la art. 40 alin. (4), si temeiul legal din <LLNK 12001 215 11 201 0 48>Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
In cauza nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul orașului A împotriva sentinței civile nr. 32/CA/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./ex.2
Jud.fond.
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Ioan Cibu, Iosif Morcan
