Anulare act administrativ fiscal. Decizia 804/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 804/CA/2008
Ședința publică de la 13 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de reclamantul SPITALUL MUNICIPAL împotriva deciziei nr.380/CA/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba -I în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al contestatorului Spitalul Municipal, avocat, reprezentanta intimaților Consiliul Local al Municipiului și al Primăriei Municipiului prin Primar consilier juridic OG, mandatarul ales al intimaților Primăria Municipiului prin Primar și al Cabinetului de Tehnică, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații Primăria municipiului și Consiliul Local al municipiului au depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare.
Din partea intimatului Cabinet de Tehnică a depus la dosar prin Serviciul Registratură, întâmpinare.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare mandatarei contestatorului.
Mandatara contestatorului și reprezentanții intimaților arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra contestației.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea deciziei nr.380/CA/2008 pronunțată la data de 31.03.2008 de către Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- al tribunalului Hunedoara, pe cale de consecință solicitând anularea deciziei atacate și respingerea recursurilor declarate de către pârâții intimați, menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr.1532/CA/2007 a Tribunalului; argumentele sunt întemeiate pe dispozițiile art.318 (1) Cod procedură civilă. Motivarea deciziei atacate de către instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, raportat la probatoriul administrat în susținerea cererii de chemare în judecată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimaților, avocat, solicită respingerea contestației în anulare. Cu cheltuieli de judecată. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară de retractare, creată de lege numai pentru remedierea unor greșeli materiale, nu și pentru reformarea unor greșeli de fond. Legiuitorul are în vedere doar greșelile cu caracter procedural pe care instanța să le fi comis prin omiterea ori confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante.; eroarea trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății iar greșeala materială să nu fie rezultatul modului în care instanța a înțeles să aprecieze probele, să interpreteze dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
Mai arată că, problemele invocate de contestator au mai fost ridicate cu ocazia judecării recursului, instanța a răspuns cu privire la toate capetele formulate în cauză. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței nr.229/2008 pe care o depune la dosar. De asemenea, depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentanta intimatelor, consilier juridic achiesează OG la concluziile reprezentantei intimaților, avocat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației de față
Constată că prin Decizia nr.380/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- s-au admis recursurile declarate de Primăria Municipiului, Consiliul Local al Municipiului și Cabinet de Tehnică împotriva Sentinței nr.1532/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, s-a modificat hotărârea atacată în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Spitalul Municipal împotriva pârâților Primăria Municipiului, Consiliul Local și Cabinet de Tehnică.
Pentru a pronunța această soluție instanța de recurs reținut că prin Sentința nr. 2287/CA/2007 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților pentru constatarea nulității absolute a contractului de comodat cu modificările adiționale.
Instanța de recurs a reținut,că deși reclamanta justifică un interes în constatarea nulității contractului de comodat, acela de a asigura condițiile funcționării ambulatoriului de spital, motivele de nulitate invocate sunt nefondate: contractul de comodat are un obiect clar identificat în art.1, folosința spațiului din, str. - nr.1, iar actul adițional nr.1/2005 este încheiat cu respectarea prev.art.2 din OG nr.70/2002, nefiind necesară avizarea Ministerului Sănătății și Familiei, potrivit art.2 din HG nr.866/2002, aviz impus numai în cazul dării în administrare, concesionării, închirierii și schimbării destinației imobilelor transmise conform art.1 din HG, nu și în cazul dării în folosință gratuită în baza unui contract de comodat.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul SPITALUL MUNICIPIULUI, solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Reclamantul a susținut în motivarea recursului că instanța a apreciat greșit probele, cât și a interpretat greșit prevederile legale atunci când a apreciat că actul de comodat nu este lovit de nulitate absolută.
Prin Decizia 313/CA/12 03 2007 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis recursul reclamantului a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe reținând că deși reclamantul a invocat în acțiunea sa trei cauze de nulitate absolută ce afectează în opinia sa contractul de comodat și actele adiționale în litigiu: lipsa obiectului prev.de art.962 Cod civil, lipsa avizului impus de art.2 din HG nr.866/2002 și încălcarea dispozițiilor art.4 alin.2 din nr.35/2002, potrivit cărora spațiile din ambulatoriul de spital nu pot face obiectul contractelor de comodat,instanța de fond a analizat doar două dintre aceste motive, înlăturând argumentat nulitatea pe lipsa obiectului și pentru lipsa avizului, însă nu a arătat de ce în speță nu ar fi incident celălalt caz de nulitate, privind interdicția de a încheia contract de comodat prevăzută de art.4 alin.2 din nr.35/2002.
La rejudecare cauza a fost înregistrată sub dosar nr-,iar Tribunalul Hunedoara,prin sentința nr.1532/CA/2007 a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului de comodat nr.1941/6 07 2000 și a actelor adiționale din 2000 și 2005,reținând că din adeverința depusă la fila 35 rezultă că spațiul dat în comodat se află în ambulatoriul care are sediul comun cu spitalul.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâtele Primăria Municipiului, Consiliul Local al Mun. și Cabinetul de Tehnică solicitând a se dispune modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursurilor s-a susținut că instanța a apreciat greșit valoarea probatorie a adresei de la fila 35 dosarului care este emisă de reclamant pro causa, când din toate actele depuse rezultă că spațiul ce face obiectul contractului de comodat se află în ambulatoriul de specialitate și nu în cel de spital ce are sediul comun cu spitalul.
În recurs s-a depus ca act nou răspunsul pe care Autoritatea de Sănătate Publică a l-a dat cu privire la structura ambulatoriului Spitalului.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii instanța de recurs a constatat că recursurile pârâtelor sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin decizia de casare instanța de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare numai în ce privește motivul de nulitate invocat de reclamant potrivit art.4 alin.2 din nr.35/2002, care prevede că spațiile din ambulatoriul de spital nu pot face obiectul contractelor de comodat,fiind necesară administrarea probațiunii în acest sens.
În rejudecare instanța și-a fundamentat soluția pe cele desprinse din adresa de la fila 35 dosarului,adresă care provine de la reclamant și prin care acesta atestă că spațiul în litigiu face parte din ambulatoriul de spital ce are sediul comun cu Spitalul.Acest act emană de la reclamant și exprimă doar opinia acestei părți astfel că nu poate constitui dovada susținerilor sale.
Distincția între ambulatoriul de specialitate și cel de spital ce are sediul comun cu spitalul care se face în art.4 al Ordinului Ministerului Sănătății nr.35/2002 trebuie dovedită cu acte de reglementare a autorităților publice cu atribuții în organizarea spitalului,cât și cu acte ce dovedesc punerea în aplicare a acestora la data respectivă.
Din adresa depusă în recurs fila 29 provenind de la a rezultă că Spitalul are aprobat în structură ambulatoriu de specialitate,dar nu se arată dacă există și ambulatoriu de spital ce are sediul comun cu spitalul,deci nici această adresă nu demonstrează incidența cazului de nulitate invocat de reclamant
Ori se constată că reclamantul nu a administrat dovezi în sprijinul afirmațiilor sale,acțiunea sa nefiind probată în sensul de a se demonstra că actul adițional încheiat în 2005,după data intrării în vigoare Ordinului Ministerului Sănătății nr.35/2002,era nul absolut pentru nerespectarea cerinței impuse de art.4. Este evident că nulitatea intervine pentru încălcări ale normelor de interes general anterioare sau concomitente încheierii actului,astfel că încălcarea art.4 al Ordinului menționat nu putea fi invocată în ce privește contractul încheiat în 2000 și nici în ce privește actul adițional din 2000,acestea fiind anterioare actului normativ. Reținând că sarcina probei revine reclamantului potrivit art.1169 civil,se apreciază acțiunea sa ca nedovedită astfel că soluția instanței de fond se impune a fi modificată în sensul respingerii acțiunii în temeiul art.312al.2 și art. 304/1 pr.civ.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare Spitalul Municipal solicitând anularea deciziei și rejudecând recursul să se dispună respingerea recursurilor intimaților.
În motivarea contestației în anulare se reține că reclamantul nu a administrat dovezi și nu s-au produs probe în susținerea cererii pentru constatarea nulității absolute, a actului adițional nr.1/2005 încheiat la contractul de comodat din 01.10.1999, după data intrării în vigoare a nr.35/2002, aceasta este contrazisă de probele depuse la dosarul cauzei: HG 866/2002, act normativ intrat în vigoare anterior încheierii actului adițional din anul 2005 la contractul de comodat, de asemenea chiar 735/2007 care modifică și completează 1631/2006 care la rândul lui modifică și completează 35/2002 emis pentru completarea OG 70/2002 privitor la aprobarea structurii organizatorice a spitalelor, și conform anexelor privitoare la Spitalul Municipal, sunt acte normative care susțin cererea de chemare în judecată.
De asemenea, se arată că instanța de recurs, dintr-o eroare materială nu a avut în vedere actele normative incidente pentru organizarea structurii Spitalului Municipal, care cuprinde ambulatoriul transformat în ambulatoriu de specialitate, iar în prezent în conformitate cu 39/2008 poarta titulatura de Ambulatoriu integrat la spital. Toate aceste acte normative prevăd că în structura organizată a Spitalului Municipal, nu se pot cuprinde cabinete medicale organizate în conformitate cu OG 124/1998 respectiv cabinete medicale individuale, și implicit ca spațiile din incinta spitalului respectiv ambulatoriu spitalului, nu pot face obiectul unui contract de comodat, atât timp cât sunt incluse în structura organizatorică de funcționare a spitalului.
Toate aceste acte normative menționate emise de Ministerul Sănătății, respectiv de către Guvernul României, au fost depuse la dosarul cauzei, în susținerea cererii de chemare în judecată și în completarea probatoriului, după casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, față de dispozițiile deciziei de casare, dar nu au fost menționate în decizia atacată, nefiind luate în considerare, în caz contrar s-ar fi constatat că ele probează și susțin cererea de chemare în judecată.
De altfel, se susține că organizarea activității de asistență de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică fiind reglementat de norme legale speciale de către autoritatea centrală în materie, respectiv Ministerul Sănătății, și ca atare ordinele menționate anterior privind desfășurarea structurii organizatorice a unității spitalicești, inclusiv a ambulatoriului, este de competența exclusivă a acestei instituții centrale, prin autoritățile de sănătate publică județene, iar actul adițional și contractul de comodat, întocmite cu încălcarea normelor legale menționate, sunt nelegale, astfel că din eroare materială instanța de recurs a considerat că aceste acte normative nu sunt probe în susținerea cererii de chemare în judecată.
Aceste acte normative depuse în susținerea cererii de chemare în judecată nu provin de la reclamant ci de la autoritatea competentă în materia sistemului de sănătate publică.
În drept, sunt invocate dispozițiile art.317 - 318 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, Primăria Municipiului și Cabinetul de Tehnică solicită respingerea contestației în anulare apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile acestei căi extraordinare de atac iar pe de altă parte instanța de recurs a dat-o corectă apreciere stării de fapt și actelor normative aplicabile.
Examinând contestația în anulare de față se constată următoarele:
Deși sunt invocate ca temei al contestației în anulare dispozițiile art.317 Cod procedură civilă nu se indică vreunul din cele două corpuri ale contestației prevăzute sub pct.1 și 2 al alin.1 astfel că, față de acest temei, contestația în anulare se dovedește neîntemeiată urmând a fi respinsă.
Cât privește temeiul prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă se constată că pentru a fi admisă contestație în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunțate de o instanță de recurs este necesar ca eroarea materială gravă, specifică acestui text ca motiv de anulare, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspecte formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
Or, se constată că prin motivele invocate în prezenta contestație în anulare se solicită tocmai o reexaminare a fondului cauzei, pe baza unei reaprecieri a probelor și o nouă interpretare a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, ceea ce, așa cum s-a menționat, este inadmisibil. Această cale de atac tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres prevăzute de lege, condiție, așa cum se observă, neîndeplinită în cauză.
Așa fiind, cum în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul art.317-318 Cod procedură civilă prezenta contestație în anulare se va respinge ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de reclamantul Spitalul Municipal împotriva deciziei nr.380/CA/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba -I în dosarul nr-.
Obligă pe reclamant să plătească pârâtului Cabinet de tehnică suma de 3000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 13 06 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.NM
Dact./ex.2/23.06.2008
Jud.fond.,
Jud.recurs,
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
