Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZI A Nr. 166/

Ședința publică din 11 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa

JUDECĂTOR 2: Silviu Barbu

JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru

GREFIER

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - B, împotriva sentinței civile nr. 134 din 23.10.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect anulare act control, taxe și impozite.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 4 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11 martie 2008.

CURTEA:

Asupra recursului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 134/AF/23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a respins acțiunea formulată de reclamanta B în contradictoriu cu intimatele B și C, având ca obiect anularea deciziilor nr.7/12.01.2007, nr. 62/31.08.2006 și 145/9.03.2007 emise de intimate.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

În baza nr.OUG95/2002, modificată și completată de nr.OUG22/2004, intimatele B și C, au acordat plăți compensatorii personalului disponibilizat de reclamanta A B, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în perioada iunie 2005 - noiembrie 2006, în cuantum de 4.253.435 ron și respectiv 72.487 ron - M:

Aceste sume trebuiau restituite de reclamantă în cote de 20% din sumele încasate din închirieri, vânzări de active, vânzări de participații la capitalul social al societăților comerciale până la acoperirea integrală a sumelor achitate de intimate cu titlu de plăți compensatorii din bugetul asigurărilor pentru șomaj, restituire reglementată de art.12/8 din actul normativ menționat.

Reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de restituire, motiv pentru care, intimatele au emis deciziile nr.7/12.01.2007 emisă de emisă de B și nr.62/31.08.2006 emisă de

Reclamanta a contestat deciziile respective, iar prin decizia 145/9.03.2007, intimata Bar espins contestația.

Instanța a constatat că atât decizia nr.146/9.03.2007 cât și celelalte decizii sunt legale.

Sub aspectul formei, deciziile îndeplinesc cerințele stabilite de art.179 alin.4 Cod procedură fiscală, aplicabile în cauză, având în vedere că obiectul deciziilor nu îl constituie impozite, taxe, contribuții, datorii vamale care ar face aplicabile dispozițiile art.179, lit. c cod procedură fiscală.

Pentru același raționament instanța a constatat că soluționarea contestației s-a făcut legal de către B, deoarece art.179(4) din actul normativ menționat prevede: "Contestațiile formulate împotriva actelor administrative, fiscale emise de autoritățile administrației publice locale precum și de alte autorități publice care potrivit legii, administrează creanțe fiscale, se soluționează de către aceste autorități.

În fond, verificând conținutul deciziilor nr.7/2007 și 62/2006, s-a constatat că nu rezultă că sumele respective trebuie plătite dintr-o dată, integral, ci aceste sume trebuie recuperate treptat, în limita cotei de 20% din sumele încasate din închirieri și vânzări, conform art.12/8 din nr.OUG22/2004.

Prin deciziile emise, intimatele nu au avut intenția de a pune în executare titlurile executorii, atâta timp cât reclamanta, va face dovada bunei credințe prin virarea cotei conform legii la buget.

Este de reținut și faptul că, executarea cuantumului de 20% ține de etapa executării efective a titlului executor, astfel că, oricum nu va putea fi executată silit întreaga sumă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nu s-a reținut că s-a emis "titlu executoriu care urma să fie pus în executare în termen de 15 zile de la comunicare", suma pentru care a fost emis titlul executoriu nu coincide cu suma care putea fi pusă în executare; instanța s-a pronunțat asupra "intenției" cu care au fost emise titlurile executorii, deși nu exista un astfel de petit; dispoziția emisă de C încalcă prevederile invocate în drept art. 23 și 26 Cod procedură fiscală, motiv de nulitate absolută; decizia nr.7/2007 emisă de B constituie "titlu executoriu pentru o sumă care nu a devenit exigibilă până la data formulării contestației"; se citează dispozițiile art. 23 Cod procedură fiscală și art. 379 Cod procedură civilă, acțiunea de recuperare a creanțelor cuprinde mai multe etape: emiterea titlului de creanță, apoi la începerea executării silite se emite titlul executoriu; se invocă prevederile art. 141 alin. 2 Cod procedură civilă și se subliniază că termenul, în cazul de față, este "pe măsura realizării veniturilor". În drept se invocă prevederile OG nr.92/2003, art. 141, 23, 28, art. 304 și 379 Cod procedură civilă.

La dosar au depus întâmpinări intimatele B și C, solicitând respingerea, recursului și menținerea sentinței atacate. Consideră că nu rezultă din decizie că titlul executoriu urma să fie pus în executare în termen de 15 zile, dacă suma nu e achitată. S-au avut în vedere dispozițiile OUG nr. 22/2004; prin decizie s-au comunicat sumele totale datorate cu titlu de plăți compensatorii achitate din bugetul asigurărilor pentru șomaj; suma calculată de reclamantă reprezintă cota de 20% aplicată asupra sumelor încasate de aceasta cu titlu de chirii. S-a reținut corect că nu aveau intenția de a pune în executare titlurile executorii, cât timp reclamanta face dovada bunei credințe, prin virarea cotei conform legii. Nu s-au indicat consecințele neachitării sumelor în termenul prevăzut. Se invocă o hotărâre judecătorească prin care s-a menținut decizia 3/2005 a B care nu a fost pusă în executare silită. Menționează că plățile compensatorii nu reprezintă o creanță fiscală în accepțiunea Codului d e procedură fiscală, sunt creanțe bugetare cu regim special.

C consideră actul administrativ fiscal emis ca fiind valabil, iar în faza de executare efectivă a titlului executor se recuperează în limita cotei de 20% din sumele încasate din închirieri, vânzări de active, etc.

Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fondat.

Prin Decizia nr. 7/12.01.2007 emisă de B, referitoare la plata reprezentând plăți compensatorii achitate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în perioada iunie 2005 - noiembrie 2006, s-a constatat că debitoarea B datorează 4.253.435 lei RON (cu titlu de plăți compensatorii achitate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în perioada iunie 2005 - noiembrie 2006); că decizia constituie titlu executoriu și să societatea trebuie să achite în termen de 15 zile sumele menționate în decizii care constituie și înștiințare de plată.

Prin Dispoziția nr. 62/31.08.2006 a Cs -a dispus recuperarea de la a sumei de 72.487 lei, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru achitarea plăților compensatorii până la data de 31.07.2006, cu mențiunea că dispoziția constituie titlu executoriu.

a contestat aceste decizii, iar prin decizia nr. 145/9.03.2007 emisă de B, contestația i-a fost respinsă.

S-a motivat că sumele acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru plățile compensatorii se restituie potrivit nr.OUG 95/2002 și reprezintă obligații fiscale în sensul Codului d e procedură fiscală. Contestatoarea trebuia să cunoască sumele încasate din închirieri, vânzări de active și vânzări de participații la capitalul social al societăților comerciale și să stabilească cota de 20% din acestea, pentru a restitui sumele la buget.

nu contestă faptul că s-au acordat plăți compensatorii în perioada iunie 2005 - noiembrie 2006 și nici cuantumul acestora, arată că potrivit legii nu este obligată să restituie toți banii odată, ci restituirea trebuie să se facă treptat pe măsură ce realizează venituri din închirieri/vânzări active.

Conform art. 12 din nr.OUG 95/2002 privind industria de apărare așa cum a fost modificată și completată prin nr.OUG 175/2002 și nr.OUG22/2004, "salariații ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare beneficiază de plăți compensatorii". Sumele necesare pentru acordarea acestor drepturi se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj (art. 12^4). Art. 12^8 menționează că "sumele acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu titlu de plăți compensatorii, vor fi recuperate de la agenții economici din industria de apărare, în limita unei cote de 20% din sumele încasate din închirieri, vânzări de active și vânzări de participații la capitalul social al societăților comerciale".

Dispozițiile legale au fost corect reținute atât de reclamantă cât și de pârâte.

Modul de întocmire al dispozițiilor atacate este însă defectuos. Pârâtele au susținut că nu au avut intenția de a pune în executare "titlurile executorii", atâta timp cât reclamanta dă dovadă de bună credință, iar prima instanță a reținut acest punct de vedere. S-au omis însă, la analiză, dispozițiile finale din actele atacate, privind termenul de plată și mențiunea că sunt titluri executorii.

Conform art. 141 alin. 2 din nr.OG 92/2003 republicată ( Codul d e procedură fiscală) "titlul de creanță devine titlu executoriu la data care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege".

În speță, legea nu stabilește un termen limită de rambursare a acestor sume; acestea se recuperează treptat, pe măsura obținerii de venituri din închirieri, vânzări de active și vânzări de participații la capitalul social.

Stabilirea unui termen de plată și mențiunea că deciziile respective sunt titluri executorii și reprezintă și înștiințări de plată, nu sunt conforme cu prevederile legale aplicabile în situația de fapt dedusă judecății.

Nu s-a făcut dovada că societatea reclamantă a realizat venituri din cele enumerate limitativ la art. 12^8 din nr.OUG 92/2002 modificată și completată și că 20% dintre aceste sume sunt în cuantumul necesar să acopere datoria către bugetul asigurărilor pentru șomaj. Doar în această situație, existând o creanță certă, se putea afirma că aceasta este și exigibilă.

Creanța este certă, lichidă, nu se contestă existența ei, cuantumul ei și natura ei de creanță bugetară, dar nu este exigibilă, nu expirat termenul de plată prevăzut de lege pentru întreaga sumă datorată.

În consecință, decizia/dispoziția atacată ar putea fi menținută numai în măsura în care se constată cuantumul datoriei către bugetul asigurărilor pentru șomaj, cu titlu de plăți compensatorii. Toate celelalte dispoziții contravin prevederilor legale, deci urmează a fi anulate.

Față de cele arătate, nu se mai impune verificarea formei deciziilor.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, urmează să admită recursul declarat; să modifice în tot sentința civilă atacată și pe fond să admită acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele B și C, cu consecința anulării tuturor deciziilor atacate.

Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr. 134/AF/23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică în tot în sensul că:

Admite acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C și în consecință:

Anulează Decizia nr. 145/9.03.2007, Decizia nr. 7/12.01.2007 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B și Dispoziția nr.62/31.08.2007 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2008.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red./11.03.2008

Tehnoredact./14.03.2008/ 2 ex.

Jud. fond.

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Silviu Barbu, Georgeta Bejinaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Brasov