Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1726/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1726/2009

Ședința publică din data de 18 mai 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -

JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan

JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 360 din 13.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI ÎNMATRICULĂRI A AUTOVEHICULELOR, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă specială de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurentul, asistat de avocat, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul recurentului a solicitat instituirea acțiunii preliminarea, pentru a afla dacă, procedurile în discuție sunt legale, a declarat că, nu a formulat în scris, dar dacă, se impune poate să o facă chiar și până mâine.

Curtea, asupra cererii formulate oral de către reprezentantul recurentului privind instituirea acțiunii preliminare, în urma deliberării o consideră neîntemeiată și o respinge, reținând că, această instanță într-o cauză similară și-a spus părerea cu privire la aspectul invocat anterior (OG 50/2008) dispozițiile legale neimpunând sesizarea Curții Europene cu o acțiune preliminară.

Reprezentantul recurentului a solicitat acordarea cuvântului pe fond, arătând că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.

Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului recurentului asupra recursului promovat în cauză.

Reprezentantul recurentului a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării intimatei să procedeze la înmatricularea autovehiculului din speță, fără perceperea taxei de poluare, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate pe larg prin memoriul de recurs și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare. A susținut că, există categorie de produse care nu se supun acestei plăți, existând din acest punct de vedere o discriminare între mașini.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.360 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului jud. C-Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamantul a achiziționat din Germania, un autoturism marca Audi A6, autoturism care era înmatriculat în această țară. S-a adresat pârâtei cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului, dar pârâta a condiționat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzute de OUG nr. 50/2008.

Contrar susținerilor reclamantului, tribunalul apreciază că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.

Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.

Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.

În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, tribunalul constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import,

În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 50/2008, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii introductive de instanță și pe cale de consecință, obligarea intimatei la înmatricularea fără plată a taxei de poluare pe teritoriul României a autoturismului.

În motivare se arată că instanța de fond a soluționat cauza dedusă judecății prin respingerea cererii introductive, motivând soluția dată prin încălcarea dispozițiilor comunicate în materie.

Astfel, s-a reținut în considerentele hotărârii că"taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin inmatricularea acestora in România, inteleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind astfel la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să inmatriculeze in România autoturisme second hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența și vechimea acestuia."

În urma analizei paragrafului precedent - care cuprinde esența argumentării pe care se sprijină soluția adusă de prima instanță - prin raportarea la dispozițiile comunitare la care se circumscriu motivele dezvoltate prin cererea introductivă, se constata următoarele:

Taxa de poluare nu poate fi privită ca o taxă "de mediu" - așa cum în mod eronat o interpretează instanța de fond - întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul, momentul sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. de autovehicule sunt și cei care le-au înmatriculat înainte de 01 iulie 2008, dar aceștia nu plătesc taxa pe poluare, deși toate autovehiculele contribuie la poluarea mediului. Pe piata din România se tranzactionează autoturisme second-hand deja înmatriculate în tară, cu norme de poluare Euro, Eurol, Euro 2 sau 3, fără plata vreunei taxe de poluare.

Prin hotărârea nr. 2320/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr- într-o speță similară, rămasădefinitivă și irevocabilă,instanța a admis cererea de înmatriculare fără plata taxei pe poluare a unui vehicul de ocazie importat dintr-un alt stat al Uniunii reținând - printr-o justă analiză - că "pentru a interpreta corect acest act normativ ( OUG nr. 50/2008, ns.) și a identifica intenția legiuitorului, Tribunalul utilizează interpretarea teleologică (după scop): în expunerea de motive care însoțeste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/1 0.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic.Așadar, se vrea ca taxa pe poluare, al cărei scop este,în principiu, corect - poluatorul plătește - să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.

Instanța în mod greșit a vorbit despre imposibilitatea asimilarii taxei pe poluare cu impozitele interne. Recurentul a susținut o asemenea teză, rezultând implicit că instanța fondului nu a analizat situația expusă prin prisma motivelor acțiunii. Acesta a demonstrat că taxa pe poluare reprezintă otaxă cu efect echivalent- după cum rezultă din jurisprudenta Curții Europene - interzisă de articolele 23 CE si 25, 28,30 CE, nicidecum un " impozit intern";

În ceea ce privește măsurile cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import referitor la autovehiculele de ocazie,este relevantă soluția adusă de Curtea Europeană (a Treia Cameră), în recurs, la Il decembrie 2008, în cauzaComisia CEAustria (Cauza C-524/2007).

În esență - așa cum o face și România actualmente - Austria a condiționat importul

autovehiculelor de ocazie, deja înmatriculate în alt stat membru, de satisfacerea anumitor condiții de mediu și de zgomot, prevalându-se de anumite norme de drept comunitar derivat, argumentând că măsura are în vedere protejarea cetățenilor locuitori ai Austriei de poluarea pe care ar produce-o acest tip de autoturisme. Comisia a solicitat constatarea neexecutării de către Austria a obligațiilor prevazute de catre art. 28 si 30 din Tratatul CE, argumentul principal fiind ca autoturismele identice, înmatriculate pe teritoriul Austriei, pot face obiectul transferului de proprietate, fără a exista o restricție în acest fel. De asemenea, a mai aratat Comisia, realizarea obiectivelor în materie de protecție a sănătății și a mediului prin impunerea de condiții numai vehiculelor de import este incompatibilă cu principiul liberei circulatii a mărfurilor.Prin hotărârea dată, Curtea a consfințit poziția Comisiei CE, constatatând că Austria și-a încălcat obligațiile asumate și prevazute de art. 28 si art. 30 din Tratatul CE, obligând statul austriac la plata de cheltuieli.

Nu prezintă relevanță împrejurarea că taxa este percepută atât autoturismelor second-hand provenite din UE cât și a celor ce provin din țări care nu sunt membre UE.

Așa cum a mai arătat, prin instituirea taxei pe poluare se încalcă principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Dacă alegem două mașini second-hand înmatriculate, de aceeași marcă, același model, la fel de vechi, dar una provenind din România, alta din oricare altă țară membră UE, vom constata instantaneu diferența. Pentru prima nu se va plati taxa de poluare la reînmatricularea ei, în timp ce pentru cea de-a doua se va percepe această taxă. Rostul reglementării Tratatului CE (art. 90) este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România - stat membru al UE - nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele înmatriculate în țară și apoi reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.

Instanța fondului apreciază că instituirea taxei pe poluare este rezultatul negocierilor dintre țara noastră și Comisia Europeană, astfel că nu se poate reține că ar contraveni legislației europene.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamantul prin acțiunea promovată în contradictoriu cu INSTITUȚIA PREFECTULUI C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULAREA AUTOVEHICULELOR a solicitat înmatricularea definitivă fără taxă de primă înmatriculare a autovehiculului în favoarea reclamantului.

În justificarea pretențiilor formulate reclamantul a invocat incidența dispozițiilor art. 9 din Tratatul Constitutiv al Comunităților Europene și preeminența dispozițiilor comunitare și jurisprudenței comunitare în raport de dreptul intern.

Reclamantul a formulat în prealabil cerere adresată autorităților abilitate în vederea înmatriculării autoturismului fără achitarea taxelor aferente primei înmatriculări acestea comunicându-i că procedura înmatriculării este reglementată de Ordinul MAI nr. 1501/2006 iar taxa de primă înmatriculare fiind unul din actele necesare pentru înmatricularea autoturismului iar ipoteza prezentată nesituându-se în excepțiile prevăzute de lege nu se poate proceda la înmatricularea în condițiile solicitate.

Prima instanță și-a fundamentat hotărârea reținând că dispozițiile OUG nr. 50/2008, constituie cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, iar acest act normativ stabilește că această taxă este venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Taxa instituită a fost interpretată de către prima instanță ca fiind una reglementată prin dispoziții legale dar care nu instituie discriminări.

Din economia textului de lege enunțat anterior prima instanță a tras concluzia că nu există discriminare între autoturismele cumpărate din România și cele provenite din țările Comunității Europene, aspect interzis de art.90 partea I din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, conform căruia nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, apreciere care este conformă realității.

Refuzul înmatriculării în ipoteza nerespectării dispozițiilor legale de către persoana care pretinde o anumită conduită autorității nu poate fi apreciat ca fiind unul nejustificat în sensul în care această sintagmă este definită de legea contenciosului administrativ.

Refuzul apare ca fiind nejustificat doar în ipoteza în care este emis cu exces de putere, ilegal, în mod subiectiv, prin raportare la drepturi ale persoanelor fizice și juridice iar forma de manifestare a refuzului este una manifestă și nemotivată.

Autoritățile pârâte atât în procedură prealabilă cât și în emiterea actelor contestate au procedat la justificarea refuzului prin invocarea dispozițiilor legale care sunt încălcate în ipoteza în care autoritatea se conformează pretențiilor cetățeanului.

Principiul securității circuitului civil presupune respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar pentru ipoteza în care anumite norme nu sunt conforme dispozițiilor din acte normative cu putere superioară lor respectiv Constituția sau Convenția, abilitarea în înlăturarea de la aplicare a acestora revine doar autorităților investite după caz, în acest sens respectiv Curtea Constituțională, E, sau instanțelor naționale.

Considerentele evidențiate au format convingerea instanței că recursul declarat de reclamantul este nefondat, prima instanță interpretând corect dispozițiile legale incidente așa cum s-a reținut anterior astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 360 din 13 februarie 2009 pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.360 din 13.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

G - - - - -

GREFIER

- -

Red./

2 ex./26.05.2009

Președinte:Gheorghe Cotuțiu
Judecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1726/2009. Curtea de Apel Cluj