Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1.726/2009
Ședința publică din data de 18 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul SINDICATUL CONSILIULUI JUDEȚEAN M, împotriva sentinței civile nr. 239 din 30.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN M, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru recurent, avocat, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în data de 17.04.2009, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului, prin care s-a arătat că, se lasă la aprecierea instanței să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia recursului, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentanta recurentului.
În data de 18.05.2009, reprezentantul ales al recurentului, avocat a trimis la dosarul cauzei prin fax o cerere de lăsare a cauzei la a doua strigare, cere pe care a declarat că, nu o mai susține.
Reprezentanta recurentului a solicitat acordarea cuvântului pe fond, arătând că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei recurentului asupra recursului promovat în cauză.
Reprezentanta recurentului a solicitat admiterea recursului și rejudecând cauza admiterea acțiunii reclamantului, conform motivelor de recurs depuse în scris, pe care le-a susținut oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare asupra fondului cauzei, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 239 din 30 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș a fost respinsă acțiunea precizată de reclamantul SINDICATUL CONSILIULUI JUDEȚEAN M în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, examinând acțiunea precizată prin prisma celor invocate de reclamant, din coroborarea susținerilor părților, a probelor existente la dosar precum și a dispozițiilor legale incidente, a reținut următoarele:
Este real faptul că între pârâtul Consiliul Județean M și funcționarii publici din aparatul de specialitate s-a încheiat acordul de muncă care are ca scop promovarea unor relații de muncă echitabile, de natură să asigure în conformitate cu dispozițiile legale, protecția socială a funcționarilor publici, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient, și imparțial, în interesul cetățenilor, precum și al autorității și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală, eliminarea conflictelor de muncă preîntâmpinarea grevelor.
Acordul menționat a fost aprobat prin hotărârea nr. 102 din 27.05.2008 adoptată de Consiliul Județean M și avizat de Comisia paritară.
Potrivit dispozițiilor art. 72 din Legea nr. 188/1999 republicată, autoritățile și instituțiile publice pot încheia în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici cu privire la unele măsuri pentru constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru, perfecționarea profesională.
Din economia textului de lege enunțat anterior nu rezultă că acordurile intervenite între sindicate și autoritățile administrative pot viza stabilirea de drepturi salariale constând în diferite sporuri.
Din această perspectivă și ținând seama că drepturile salariale sunt limitativ prevăzute de art. 31 din legea menționată, acordul intervenit între părți excede normelor legale imperative, situație în care nu a putut fi luat în considerare de instanța de fond.
În conformitate cu art. 4 din aceeași lege, raportul de serviciu se naște și se exercită pe baza actului administrativ de numire, în condițiile legii, prin urmare, funcționarilor publici care nu încheie contracte individuale de muncă nu le sunt aplicabile prevederile art. 30 referitoare la executarea contractului colectiv de muncă din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, respectiv cele ale art. 237 din Codul Muncii, invocate de reclamant ca temei al acțiunii sale.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța de fond a apreciat acțiunea ca neîntemeiată și a respins-o ca atare, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul SINDICATUL CONSILIULUI JUDEȚEAN M solicitând admiterea lui, modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii sale și acordarea drepturilor lunare speciale funcționarilor publici membri ai sindicatului.
Dezvoltându-și motivele de recurs bazate pe dispozițiile art. 304 - 3041.pr.civ. reclamantul-recurent a susținut, în esență, că hotărârea este nelegală deoarece nu a ținut cont de dispozițiile cuprinse în Cap. III din nr.HG 833/25.07.2007 care prevăd că acordurile care vizează sănătatea și securitatea în muncă încheiate după aprobarea bugetului instituției publice și care primește avizul comisiei paritare, nu conține prevederile contrare actelor normative în vigoare, așa încât funcționarii publici beneficiază de aceste sporuri.
La rândul său, intimatul pârât a formulat întâmpinare, arătând că lasă la aprecierea instanței de judecată soluția ce se va pronunța, dar că nu au fost acordate drepturile speciale solicitate întrucât sumele nu au fost prevăzute în bugetul instituției.
Recursul nu este întemeiat.
Astfel, examinând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs, a apărărilor din întâmpinare, a disp. art. 3041.pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, Curtea reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică în totalitate.
Într-adevăr, problema ce se pune în prezenta cauză este raportul ce se stabilește între diferite acte normative ce reglementează anumite domenii de activitate și modul de interpretare a acestora.
Așadar, art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată stabilește fără echivoc faptul că funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime și că beneficiază de prime și alte drepturi salariale tot în condițiile legii.
În același timp, aceeași lege garantează dreptul la asociere sindicală și profesională, dreptul la grevă, iar art. 72 se referă la acordurile colective de muncă ce vizează însă măsurile ce se pot referi la domeniile stric prev. la pct. a - e și nu la drepturi salariale.
Pe de altă parte, nr.HG 833/2007, invocată de recurent, a fost adoptată pentru reglementarea cadrului normativ și organizatoric privind asigurarea dialogului social în cadrul autorităților și instituțiilor publice, prin participarea funcționarilor publici în comisiile paritare, precum și la încheierea acordurilor colective, în condițiile prev. de lege.
Dispozițiile art. 22 definesc acordul colectiv ca fiind convenția încheiată în formă scrisă, între autoritățile și instituțiile publice reprezentate prin conducătorul acestora și funcționarii publici din cadrul instituțiilor sau autorităților publice respective prin sindicate reprezentative ale acestora ori prin reprezentanții aleși în care sunt stabilite măsuri referitoare la aceleași domenii prevăzute și în legea privind statutul funcționarilor publici.
La rândul lor, dispozițiile art. 25 confirmă expres că "acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și alte obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu".
Concluzionând cu privire la motivul de recurs invocat, în sensul că acordul încheiat ar justifica plata unor drepturi speciale lunare, Curtea nu îl poate primi deoarece așa cum s-a arătat la începutul argumentării ar contraveni și ierarhiei actelor normative, așa cum sunt ele stabilite prin Constituția României și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 republicată potrivit cărora actele normative date în executarea legilor nu pot depăși limitele cuprinse în acestea.
Prin urmare, nr.HG 833/2007 nu conține mai multe drepturi salariale decât însăși Legea nr. 188/1999 republicată, iar acordurile colective de muncă nu pot cuprinde alte drepturi salariale speciale peste dispozițiile legale citate, deoarece prin acest procedeu s-ar adăuga le lege, situație nepermisă.
Așa fiind, față de toate aceste argumente de fapt și de drept mai sus expuse, cum hotărârea primei instanțe este legală și temeinică în totalitate, iar motivele de recurs nu au fost găsite întemeiate, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, prezentul recurs urmează a fi respins, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL CONSILIULUI JUDEȚEAN M, cu sediul în B M, str. -. -, nr. 46, jud. M, prin reprezentantul său, împotriva sentinței civile nr. 239 din 30 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
Red.-.
Dact./2 ex./18.06.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
