Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1830/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1830
Ședința publică din data de 27 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTORI: Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N, împotriva Sentinței civile nr. 931/CA din 7 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL, privind și pe pârâtele intimate ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI B, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al doilea termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, fondul cauzei este legal timbrat, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea, în considerarea dispozițiilor art. 306 alin. 2.pr. civilă, invocă ca și motiv de nelegalitate a hotărârii de fond, modul în care a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice B și s-a procedat la introducerea în cauză a Totodată, constată că, în raport de dispozițiile Legii nr. 146/1997, acțiunea de fond nu a fost legal timbrată sens în care va face aplicarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 și va dispune darea în debit a reclamantei cu suma de 3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
În urma deliberării, se reține că prin sentința civilă 931 din 7 noiembrie 2008 Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL împotriva DGFP - Administrația Finanțelor Publice B și in consecință, s-a anulat actul administrativ fiscal nr.4684/2008 emis de DGFP B-N și actul administrativ fiscal 6913 din 11.04.2008 emis de aceeași intimată DGFP BN, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantei taxa specială de primă înmatriculare pentru autoturisme în cuantum de 5.728 lei, achitată în mod nelegal, plus dobânda legală de la data achitării până la plata efectivă.
De asemenea, s-a stabilit că se datorează cheltuieli de judecată, fără a se preciza în sarcina căreia dintre părți cad acestea, respectiv cuantumul acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea introdusă și înreg.sub nr.de mai sus, reclamanta - SRL a chemat în judecată DGFP B-N - Administrația Finanțelor Publice B, solicitând să se dispună anularea actului administrativ fiscal emis de DGFP B-N, cu obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme achitată în mod nelegal, plus dobânda legală de la data achitării până la data efectivă.
S-a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată, reținându-se că reclamanta a cumpărat un autoturism în cursul lunii octombrie 2007, iar pentru a-l înmatricula a fost obligată să plătească taxa specială pentru autoturisme în cuantum de 5.728 lei.
Art.214 Cod fiscal, prevede că se datorează o taxă specială pentru autoturisme cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau a unui autovehicul comercial, taxă calculată după formula prev.de art.214 ind.1 al.3 Cod fiscal. Aceasta contravine disp.art.90(1) din Tratatul Comunității Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare".
S-a subliniat că, potrivit prev.art.148 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească este cea care garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat, conform alin.4 din art.148 Constituție.
S-a apreciat că există o vădită discriminare, sub aspectul regimului juridic fiscal, pentru autovehicolele aduse în România din Comunitatea Europeană, care trebuie reînmatriculate în România, față de cele care se reînmatriculează în România, după ce au fost deja înmatriculate aici.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, solicitând admiterea acesteia, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate ca neîntemeiată, invocând în drept dispozițiile art. 3041și 304 pct. 9.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că instanța de fond soluționat în mod greșit cauza, raportat la faptul că dispozițiile art.214 și următoarele din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal nu contravin prevederilor art.90 din Tratatul Comunității Europene.
De asemenea, s-a mai subliniat că soluționarea cauzei pe fond ar constitui o încălcare esențială a legii, cu ignorarea lipsei actului administrativ - jurisdicțional, respectiv a deciziei emise de către B, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 2141-3Cod fiscal care prevăd obligativitatea taxei speciale de primă înmatriculare, iar raportat la acestea, suma solicitată de reclamant nu se încadrează în sumele care se restituie contribuabilului.
A fost criticat și modul de soluționare a petitului privind dobânzile, subliniindu-se că în situația în care acestea sunt acordate, este necesar a se determina și cuantumul acestora.
De asemenea, recurenta a invocat și disp. art.11 din nr.OUG 50/2008, arătând că în baza acestui act normativ persoanele care au plătit taxa de primă înmatriculare beneficiază doar de o restituire parțială a acestei taxe, prin compensare cu taxa de poluare.
Trecând la soluționarea recursului, se reține că acesta este întemeiat, cu luarea în considerare a prev. art. 306 alin. 2.pr.civ. pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că a fost încălcat un principiu fundamental, respectiv principiul disponibilității, ceea ce conferă hotărârii un caracter vădit nelegal.
Astfel, se constată că reclamanta a promovat acțiunea, urmărind anularea actului administrativ fiscal nr. 4684/2008 și a actului administrativ fiscal nr. 6913 din 11.04.2008, emise de DGFP B N, respectiv restituirea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme în cuantum de 5728 lei, cu dobânda legală de la data achitării până la plata efectivă.
Principiul disponibilității conferă persoanei care are calitatea de reclamant dreptul de a determina limita cererii de chemare în judecată, fiindu- recunoscută posibilitatea de a stabili cadrul procesual, respectiv persoanele care sunt chemate în judecată și obiectul.
O consecință a acestui principiu, o constituie imposibilitatea instanței de a introduce din oficiu alte persoane în proces, aceasta din urmă putând doar, în virtutea rolului activ, să pună în discuție necesitatea introducerii în proces și a altor persoane.
Practic, posibilitatea de a lărgi sfera subiectivă a procesului este recunoscută părților(intervenția forțată) sau terțelor persoane(intervenția voluntară), în nici un caz instanței.
Aceste considerente sunt valabile și în materia contenciosului administrativ, întrucât prev. art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 nu dau dreptul instanței de a introduce în cauză alte persoane, ci numai pe acela de a pune în discuție necesitatea lărgirii cadrului procesual.
Or, în cauza dedusă judecății, se constată că instanța, din oficiu, împrocesat-o în calitate de pârâtă pe B, deși nici una dintre părți nu solicitat introducerea în cauză a acesteia.
Într-adevăr, prin întâmpinarea depusă pârâta Baa rătat că, potrivit aprecierilor proprii, calitatea procesuală pasivă aparține B, însă această precizare nu este suficientă pentru a determina modificarea cadrului procesual.
De altfel, în urma analizei conținutului încheierii din 27.06.2008, se constată că prima instanță nici nu a pus în discuție, necesitatea lărgirii cadrului procesual.
Nelegalitatea hotărârii rezidă și din faptul că hotărârea a fost pronunțată în contradictoriu cu DGFP - B, deși anterior, prin încheierea din 27.06.2008 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți.
Raportat la faptul că prin încheierea menționată a fost tranșat un aspect al procesului, aceasta a dobândit un caracter interlocutoriu. Or, potrivit art. 268 al. 3 Cod de procedură civilă, instanța nu mai putea reveni asupra chestiunilor dezlegate printr-o asemenea încheiere.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de părți, se apreciază că raportat la incidența motivului de ordine publică, analizarea acestora nu se mai impune.
Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu art. 304 al. 1 pct. 5 cod de procedură civilă coroborat cu art. 306 al.2 Cod de procedură civilă și art. 312 al.3, 5 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursurile și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Potrivit dispozițiilor art. 315 Cod de procedură civilă, în rejudecare, instanța va analiza cauza în limitele cadrului procesual stabilit de părți, iar în măsura în care din probațiunea administrată va rezulta necesitatea extinderii cadrului procesual, urmează să pună în discuție acest aspect.
De asemenea, va avea în vedere și motivele de recurs invocate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BNî mpotriva sentinței civile nr.931/CA din 7.11.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./12.06.2009
Jud.fond.-
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
