Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2210/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2210/2008
Ședința publică din 16 Octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.C N PRIN împotriva sentinței civile nr. 1113 din 13.06.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimatul-reclamant, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxa de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică intimatul personal, lipsind pârâta-recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 13 octombrie 2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin 2.pr.civ.
Întrucât partea prezentă arată că nu are alte cereri de formulat, curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul arată că își menține poziția procesuală exprimată în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1.113 din 13.06.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă în parte acțiunea în contencios administrativ-fiscal formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N și în consecință s-a dispus restituirea sumei de 5.296 lei, reprezentând taxă primă înmatriculare auto, reactualizată la data plății efective.
De asemenea, prin aceeași hotărâre au fost respinse excepțiile lipsei necompetenței materiale a lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității, a lipsei de obiect a acțiunii și a prematurității invocate de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a analizat mai întâi excepțiile invocate de pârâta C-N, pe care le-a apreciat ca fiind nefondate din următoarele considerente:
Astfel, în privința calității procesuale pasive, tribunalul a reținut că aceasta nu este întemeiată, deoarece pârâta a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, aspect care îi conferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia.
În privința excepției lipsei de obiect, instanța de fond a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece obiectul juridic dedus judecății este cert determinat, restituirea unei sume ca plată nedatorată.
În privința excepției necompetenței materiale, instanța de fond a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, astfel că excepția a fost respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că la data de 14.11.2007 reclamantul a achitat pârâtei suma de 5.926 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, taxă ce a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, cuantumul ei calculându-se după formula prevăzută de art. 2141alin. 3 Cod fiscal, dar această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 01.01.2007, ci doar pentru cele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România.
În aceste condiții, taxa de primă înmatriculare introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Prevederea legală conținută în art. 2141Cod fiscal a fost apreciată de instanța de fond ca fiind neaplicabilă, în speță fiind incidente dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene precum și dispozițiile art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, prin care se reiterează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Având în vedere aceste dispoziții legale și faptul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestor principii, s-a constatat că perceperea taxei în discuție este nelegală, drept pentru care acțiunea reclamantei a fost admisă în parte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii formulate de reclamantă lipsită de obiect, invocând în drept dispozițiile art. 3041și 304 pct. 5, 7 și 9.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că nu sunt incidente dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, întrucât acel text se referă la impozite și nu la taxe, iar legislația internă, respectiv art. 2141-3Cod fiscal ce impune această taxă, nu poate fi ignorată.
În baza legislației interne, reclamantul a efectuat plata, astfel încât nu se poate considera că a fost încasată eronat sau că ar fi nedatorată.
Prin întâmpinare, reclamantul-intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat. ( 6).
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Astfel, Curtea reține că sentința tribunalului este legală și temeinică.
Recurenta susține că acțiunea reclamantei este în mod vădit netemeinică și nelegală și deci trebuia respinsă ca atare, invocând în principal normele de drept intern aplicabile speței.
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale iar recursul pârâtei se vădește a fi nefundat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr. 1.113 din 13 iunie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./28.10.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Liviu Ungur, Delia Marusciac
