Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2208/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2208/2008

Ședința publică din 16 Octombrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Lucia Brehar

JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BMî mpotriva sentinței civile nr.708 din 20 mai 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalul Maramureș, privind și pe intimatul-reclamant, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-reclamant personal, lipsind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 17 septembrie 2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.

Curtea pune în discuția părții prezente faptul că recursul este formulat de către Administrația Finanțelor Publice B M, ori, parte în dosarul de fond a fost Administrația Finanțelor Publice

Cu privire la acest aspect, intimatul arată că susține cele arătate prin întâmpinare privind lipsa calității procesuale a BM, arătând că plângerea care a făcut obiectul dosarului de fond a fost formulată împotriva M, cele două instituții fiind distincte, neavând relații de subordonare, fiecare din ele având o competență teritorială diferită.

Prin urmare, intimatul solicită respingerea recursului formulat de B M, în baza excepției lipsei calității de recurentă a acesteia. Totodată, solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată constând în contravaloare transport, conform notei de cheltuieli depuse la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 708 din 20 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva Administrației Finanțelor Publice S

Pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 1704 lei reprezentând contravaloare taxă specială auto pentru înmatriculare achitată de reclamant cu chitanța seria - nr. - la data de 28.03.2008.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Față de înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că reclamantul a achitat în contul Trezoreriei municipiului S suma de 1704 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanta seria - nr. -/23.03.2008.

Prin cererea înregistrată la S sub nr. 5947/01.04.2008 (fila 5), reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar că prin adresa cu nr.6165/02.04.2008 S a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că acestea au fost încasate în temeiul art. 2141- 2143din Codul Fiscal.

Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct.311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.

Conform art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.

Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

Instanta a constatat că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul national. Acesta rezultă din două argumente:

- de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).

De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.

Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.

Întrucât tribunalul a constatat că suma plătită de reclamat nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în România.

Pentru aceste motive acțiunea reclamantului a fost admisă conform dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B-M solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în parte a acțiunii și restituirea diferenței de calcul conform noilor legi.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că taxa de primă înmatriculare a fost legal încasată de la reclamant, în condițiile existenței unei legislații naționale ce a înlocuit începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării tării noastre la Comunitatea Europeană, legislația referitoare la accizarea produselor din import.

Neluarea măsurilor de instituire a unei taxe speciale ar fi avut drept consecință transformarea în deșeuri a autoturismelor second-hand la scurt timp de la introducerea lor în tară.

Tratatul de aderare a României la Comunitatea Europeană permite tării noastre să aleagă forma și mijlocele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii în fiecare stat membru.

În susținerea pretențiilor intimata a arătat că dispozițiile art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa urmează să fie plătită de către toți proprietarii de autovehicule, la momentul primei înmatriculări în România, și, prin urmare, art. 90 are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.

Se susține că nici Comisia Europeană nu exclude plata taxei, ci aceasta a ridicat obiecții doar cu privire la modul de calcul a taxei.

Recurenta mai arată că acțiunea este prematur formulată, excepție asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat, motivat de faptul că s-a declanșat "procedura de infringement", Uniunea Europeană prin organele sale abilitate, respectiv Comisia Europeană, declarând formal împotriva României procedura de " infringement ", respectiv procedura privind constatarea încălcării de către România, ca stat membru al a normelor comunitare în vigoare, în speță ale art. 90 din Tratatul Cu privire la conținutul acestei proceduri pârâta a arătat că discuțiile sunt axate exclusiv în sensul modificării formulei de clacul și nu eliminării efective a taxei.

În finalul motivării recursului s-a arătat că odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, precum și a nr.HG 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acesteia, acțiunea reclamantei nu este admisibilă, în condițiile în care aceste acte normative reglementează modalitatea în care taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor acestor noi acte normative se restituie de bună voie de către organul fiscal competent din subordinea ANAF.

Intimatul prin întâmpinarea depusă în cauză la data de 17 septembrie 2008 solicită respingerea recursului formulat în cauză, ( fila 12).

Analizând recursul, Curtea reține următoarele:

La judecata în primă instanță, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Maramureș, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S M, căreia i s-a adresat și plângerea prealabilă, instituție care i-a comunicat reclamantului prin adresa nr. 6165/2.04.2008 (7) motivele respingerii solicitărilor sale.

De asemenea, sentința atacată cu prezentul recurs s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S

În aceste condiții, promovarea căii de atac de către o persoană care nu a avut calitatea de parte la judecata în primă instanță este inadmisibilă, această excepție fiind invocată de curte din oficiu, potrivit art. 137 și 162 Cod procedură civilă.

Astfel se va reține că, în materie civilă hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii. În consecință, cadrul procesual, din punctul de vedere al părților, stabilit la judecata înaintea instanțelor de fond, nu poate fi nici mărit, dar nici micșorat, cu ocazia judecării recursului. Așadar, numai părțile de la judecata în fond au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată să-i achite intimatului suma de 190 lei cheltuieli de judecată în recurs, ocazionate cu transportul, conform dovezilor depuse la 17.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M împotriva sentinței civile nr.708 din 20 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime, ca fiind făcut de o persoană ce nu are calitatea de parte.

Obligă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M să achite intimatului suma de 190 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./

2 ex./28.11.2008

Jud.fond-

Președinte:Lucia Brehar
Judecători:Lucia Brehar, Liviu Ungur, Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2208/2008. Curtea de Apel Cluj