Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 396/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 396/CA/2009

Ședința publică de la 25 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice D împotriva sentinței nr. 2781/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.

Față de absența motivată din complet a unuia dintre titularii completului de recursuri C2 recurs contencios, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 25.03.2009, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu din planificarea de permanență, în persoana domnului judecător - -.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță mandatarul intimatei reclamantă, avocat, lipsind părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, intimata reclamantă a formulat și depus la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, întâmpinare - în două exemplare.

Se constată că acțiunea înregistrată la instanța de fond nu a fost timbrată corespunzător, respectiv s-a achitat taxă de timbru în cuantum de 4 lei.

Mandatarul intimatului reclamant se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să facă dovada achitării integrale a taxei de timbru, respectiv a diferenței în cuantum de 35 lei.

Declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Mandatarul intimatei reclamantă solicită respingerea recursului și în consecință menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse în întâmpinare.

Învederează instanței că temeiul legal din Codul fiscal, în baza căruia a fost percepută taxa de primă înmatriculare, contravine normelor comunitare, respectiv prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene.

Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței și facturii fiscale pe care le depune în copie la dosar, în sumă de 595 lei reprezentând onorariu avocațial și 35 lei reprezentând diferența de taxă judiciară de timbru.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința nr. 2781/CA/25 septembrie 2008, așa cum a fost completată, pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- a fost admisă acțiunea introdusă de reclamanta D împotriva pârâtei H și Administrația Finanțelor Publice D și ca urmare s-a dispus anularea actului administrativ fiscal 219 29/2008 emis de D și obligarea pârâtelor la plata sumei de 5649 lei taxă de primă înmatriculare și 5673 lei taxă auto, precum și la plata dobânzilor legale aferente începând cu data de 30.08.2007 până la data plății efective.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că obligarea reclamantei la plata taxei de primă înmatriculare în România a celor două autoturisme achiziționate în anul 2007 din Uniunea Europeană încalcă prevederile art. 90 din Tratatul Comunității Europene, astfel că fiind nelegal încasată se impune restituirea și totodată obligarea pârâtei D la plata dobânzilor legale aferente sumei totale de 11.322 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice D, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că taxa specială de primă înmatriculare este prevăzută de o lege organică - Legea nr. 571/2003 - privind Codul fiscal, completat prin legea nr. 343/2006, lege care este în vigoare și asupra ei nu a fost admisă vreo excepție de neconstituționalitate și nici invalidată de către organele cu drept de decizie din Comunitatea Europeană, iar prin nr.OUG 50/2008 taxa specială prevăzută de art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal a fost înlocuită cu taxa pe poluare pentru autovehicule, fiind aprobate și normele metodologice de aplicare prin HG nr. 686/2008, astfel că solicitarea reclamantei de a i se restitui în întregime taxa specială pentru autoturisme și autovehicule este nefondată, deoarece legea prevede doar restituirea parțială a acestei taxe.

Pârâta mai arată că restituirea sumei de la bugetul de stat nu poate fi încadrată în niciuna dintre situațiile stabilite de art. 117 lit. a-h din OG nr. 92/2003, privind Codul d e procedură fiscală, iar dispozițiile legale privind acordarea dobânzilor nu-și găsesc aplicabilitatea în speță.

În drept pârâta invocă prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Recursul pârâtei este scutit de plata taxelor de timbru, conform prevederilor art. 17 din legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Reclamanta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse de avocatul său a cerut respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului instanța constată că este nefondat și ca urmare va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta.

În mod temeinic și legal instanța de fond a reținut că textul din legea internă, respectiv art. 214 ind. 1 din legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, prin taxa specială pe care o impune, este în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene, situație în care, după data aderării României la Uniunea Europeană, se aplică prevederile art. 148 al. 2 din Constituția României: "Tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor din actul de aderare". Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.

Art. 90. prevede: " nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. De asemenea,nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție."

În mod corect instanța de fond a reținut aplicabilitatea art. 25 din Tratatul: " Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal", precum și ale art. 28 din Tratat:" Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent".

Art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, prevede că de la data aderării dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.

Instanța de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră încât să recunoască reclamantei dreptul de a nu plăti o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismelor second-hand importate dintr-un alt stat membru al Uniunii.

În acest sens, în mod corect a constatat instanța existența unui regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră, în situația în care acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe.

Or, instanța a avut în vedere și jurisprudența CJCE, care, în cauza C- 333/05 și, parag. 61-70, decis că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din Tratat.

Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJCE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.

Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.

Susținerile recurentei cu privire la aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravin principiului neretroactivității legii și stabilității raporturilor juridice. OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327/25 aprilie 2008, a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14), iar exigibilitatea taxei intervine, la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4), în speță la 08.08.2007 și respectiv 30.08.2007.

Or, în conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. În acest sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamanta a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.

În plus, taxa de poluare instituită de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii față de taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, întrucât taxa în vigoare de la 1 ianuarie 2007 se calcula în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator (euro) și capacitatea cilindrică a mașinii.

Principiul " plătește" invocat de recurentă nu are nicio legătură cu varianta taxei plătită de reclamantă, întrucât taxa în vigoare până la data de 1.08.2008 se calcula în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator (euro) și capacitatea cilindrică a mașinii.

Întrucât reclamanta a fost lipsită în mod nelegal de suma de 11.322 lei ( compusă din 5649 lei pentru autoutilitara Renault 1,9D și 5673 lei pentru autoutilitara Renault ), în mod corect instanța de fond a obligat pârâta și la plata dobânzilor, numai în acest fel putând fi reparat prejudiciul cauzat, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1084 cod civil raportat la art. 1082 Cod civil.

În consecință, recursul pârâtei este nefondat, nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și se impune a fi respins, în baza art. 312 alin. 1 din același cod.

Întrucât recursul va fi respins, pârâta, în baza art. 274 Cod procedură civilă se impune să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată în recurs către reclamanta intimată, reprezentând onorariu avocațial - 595 lei - dovedit cu actele depuse la dosar ( fila 18 ).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice D împotriva sentinței nr. 2781/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.

Obligă pârâta să plătească reclamantei D suma de 595 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. / 2 ex./08.05.2009

Jud. fond

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

COPIA DECIZIEI Nr. 396/CA/2009

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice D împotriva sentinței nr. 2781/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.

Obligă pârâta să plătească reclamantei D suma de 595 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 Martie 2009.

Președinte Judecător Judecător

s indescifrabil s indescifrabil indescifrabil

Pentru conformitate

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Ștefan Făt, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 396/2009. Curtea de Apel Alba Iulia