Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 397/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 397/CA/2009
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă A împotriva sentinței nr. 1528/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosar nr-.
Față de absența motivată din complet a unuia dintre titularii completului de recursuri C2 recurs contencios, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 25.03.2009, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu din planificarea de permanență, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Întrucât nu s-au formulat alte cereri, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că se solicită judecarea și în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ A solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtei la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 28.09.2004 și până la 01.11.2007, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
În motivare se arată că reclamantul este funcționar public în cadrul AJOFM
În această calitate are dreptul conform art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, pe lângă salariul de bază și la suplimentul postului și suplimentul gradului.
Deși ar fi trebuit să beneficieze de aceste suplimente, acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât aplicarea textului legal respectiv a fost suspendată în mod continuu printr-o serie de acte normative.
În drept se invocă dispozițiile art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, Legea nr.53/2003, Legea nr.554/2004.
Prin Sentința civilă nr.1528/CAF/16.12.2008 Tribunalul Albaa admis în parte acțiunea reclamantului, a obligat pârâta să plătească reclamantului în funcție de perioada efectiv lucrată ca funcționar public în cadrul instituției pârâte, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, fiecare în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 05.11.2005 - 01.11.2007, actualizate cu indicele de inflație, calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință a respins ca prescrisă acțiunea privind plata drepturilor salariale aferente sporurilor salariale sus menționate pentru perioada 28.09.2004 - 04.11.2005.
În considerentele sentinței s-a reținut că, reclamantul a avut calitatea de funcționar public în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă A în perioada 28.09.2004-01.11.2007, astfel că potrivit dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea nr. 188/1999 republicată are dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
S-a reținut de către Tribunalul Alba că în perioada 2004-2006 prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin articolul unic, pct.7 din Legea 164/2004 pentru aprobarea OUG nr.123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, OUG nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Tribunalul Alba prin considerentele reținute a mai arătat că pentru anul 2007 și 2008 acest spor nu a fost suspendat, el nemaifiind menționat în Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2007 și nici în Ordonanța Guvernului nr.9/2008.
Instanța a apreciat că, în cauză, se impune a se aplica prin analogie dispozițiile art. 18 alin.2 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern și art.9 alin.7 din OG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv potrivit cărora auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25%, aplicat la salariul de bază brut lunar, întrucât suplimentul postului, cât și suplimentul treptei de salarizare constituie sporuri care se referă la complexitatea muncii prestate și la nivelul performanțelor profesionale ale funcționarilor publici din instituții în care își desfășoară activitatea și auditorii interni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a interpretat greșit prevederile legale, admițând acțiunea reclamantului. Se arată că sumele solicitate de reclamant, ca reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pe perioada cât reclamantul a avut calitatea de funcționar public, nu au fost prevăzute în bugetul aprobat, astfel că sunt în imposibilitate de a face plata acestora. Totodată aceste sporuri deși au fost indicate ca și denumire nu sunt individualizate sub aspectul cuantumului și condițiilor de acordare.
În drept s-au invocat disp.art.304, Legea 188/1999, Legea 161/2003 și art. 242 Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de taxa de timbru conform prevederilor art.15 lit. a din Legea nr.146/1997.
Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului, Curtea constată că instanța de fond nu a identificat, interpretat și aplicat corect prevederile legale. Astfel, ispozițiile legale invocate și incidente în cauză sunt următoarele:
Prin Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în 2004, în art.29 alin.(1) lit. c) și d), devenit art.31 în forma republicată a legii în anul 2007,se prevede:"Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului".
Conform art.31 alin.(3) din aceeași lege "Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Articolul 29 din Legea nr.188/1999 a fost introdus prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Legea nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a prevăzut în art. XIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 29, 56, 57, 581și ale art. 601alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Prin rt.3 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 s-a stabilit: "Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii".
În aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, text introdus prin Legea nr.161/2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici.
Proiectul reglementa mod unic de stabilire a salariilor funcționarilor publici, instituind, conform dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri. Astfel, conform proiectului, atât salariul de baza cât și suplimentul postului se calculau în puncte.
Însă acest proiect de act normativ elaborat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului gradului.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.(1) lit. c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999.
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii așa cum solicită reclamantul când face trimitere la sporul acordat altor funcționari publici care exercită controlul preventiv sau auditul intern de 25% potrivit Legii nr.84/2003 și Legii nr.672/2002, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
În cauză nu au fost încălcate prevederile art.1 din Protocolul nr.1 adițional Convenției pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale care obligă statele părți să adopte măsuri pentru a asigura garantarea dreptului de proprietate, chiar dacă prin jurisprudența Curții de Justiție de la Strasbourg se recunoaște caracterul de bun și unui drept de creanță pentru că în speță reclamantul nu a dovedit cuantumul creanței.Cum nu s-a stabilit prin lege un procent fix de acordare și nici criterii de cuantificare a acestor sporuri pentru ca această creanță să fie determinată sau cel puțin determinabilă reclamantul nu are o creanță lichidă în sensul art.379 pr. civ. și în concluzie nu se poate reține că s-ar nesocoti dreptul de proprietate al reclamantului astfel cum e reglementat prin Constituția României și Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale.
În concluzie, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și ca urmare în baza art. 312 (2), (3) din același cod va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă A împotriva sentinței nr. 1528/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosar nr- și în consecință:
( continuare decizia nr. 397/CA/2009 dată în dosar nr- ).
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâtei AJOFM
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./3.04.2009
Jud. fond
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Ștefan Făt, Iosif Morcan
