Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 548/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativi Fiscal
Decizia nr. 548/ Dosar Nr-
Sedința publică din 11 septembrie2008
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Georgeta Beijnaru Mihoc
- - - -președinte secție - - JUDECĂTOR 3: Maria
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.26/AF din data de 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 02 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 09 septembrie 2008, apoi pentru 11.09.2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 9.01.2008 reclamantul, din Bac hemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Finanțelor Publice solicitând anularea Deciziei nr. 272/12.12.2007 a Direcției Generale a Finanțelor Publice B și a Deciziei de impunere pe anul 2001 nr. - din 19.08.2002, emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate fără drept.
Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov în care instanța de fond pronunțat sentința nr. 26/AF/9.04.2008 prin care a dispus respingerea acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu cele două pârâte.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin Decizia de impunere anuală nr. - din 19 august 2002 organul fiscal a stabilit în sarcina reclamantului o diferență de impozit anual de regularizat stabilit în plus în cuantum de 1961 RON
( 19.612.852 ROL) conform declarației de venit global depusă de reclamant și datelor de evidență fiscală ale contribuabilului.
Împotriva acestui act fiscal, a formulat contestație administrativă reclamantul înregistrată la Administrația Finanțelor Publice B sub nr. 36818/24 octombrie 2007 și prin decizia nr. 277/12 decembrie 2007 Direcției Generale a Finanțelor Publice B s-a respins contestația ca nedepusă în termen, pe considerent că reclamantul a depășit termenul de 30 de zile de la comunicarea actului stipulat de dispozițiile art. 208 alin.1 Cod procedură fiscală.
La emiterea deciziei contestate a stat referatul nr. 36818/2 noiembrie 2007 întocmit de Administrația Finanțelor Publice B care a opinat pentru respingerea contestației avându-se în vedere că la baza emiterii deciziei de impunere a stat declarația de venit global pe anul 2001 depusă de reclamant la data de 22 aprilie 2002 și înregistrată sub nr. 35225, iar comunicarea deciziei de impunere s-a făcut prin poștă la 24 martie 2003, returnată și apoi recomunicată prin publicitate conform anunțului colectiv nr-8122/15 mai 2007.
Din dovezile de îndeplinire a procedurilor de comunicate din data de 24 martie 2003, fila 52 din dosar), rezultă că la data de 25 martie 2003 s- aprobat înapoierea corespondenței la expeditor cu mențiunea " destinatar mutat de la adresă" (fila 53 din dosar).
Avându-se în vedere faptul că nu a fost posibilă realizarea procedurii de comunicare în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin.2 din G nr. 92/2003 s-a procedat la comunicarea actului fiscal prin publicitate prin afișare la sediul Administrației Finanțelor Publice B și pe pagina de internet anaf.finanțe,ro cu contul colectiv din data de 15 mai 2007 (filele 50 și 51 din dosar), în conformitate cu prevederile art. 44 alin.3 Cod procedură fiscală.
Susținerile reclamantului în sensul că plicul trimis cu sesizarea recomandată putea conține alte documente decât decizia de impunere contestată sunt pus speculative și nefondate.
Mai mult, eroarea minoră ce apare în anunțul colectiv din 15 mai 2007 respectiv că nr. deciziei inserat este - în loc de - nu este în măsură să afecteze valabilitatea procedurii cu atât mai mult cu cât este inserată și data de 19 august 2002, mențiune de natură să identifice decizie de impunere.
Reclamantul a înregistrat contestația administrativă la data de 24 octombrie 2007, sub nr. 36818/24 octombrie 2007, cu depășirea evidentă a termenului legal data de 30 iunie 2007.
Potrivit art. 207 Cod procedură civilă termenul de depunere a contestației este de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, iar sancțiunea care operează este decăderea.
În speță, organul fiscal și-a respectat obligația de comunicare a actului administrativ fiscal prin poștă la domiciliul contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar neîndeplinirea procedurii de comunicare în această modalitate nu îi este imputabilă.
În consecință, organul fiscal a procedat la comunicarea deciziei de imputare prin publicitate la data de 15 mai 2007, procedura de comunicare considerându-se îndeplinită la data de 30 mai 2007, dată de la care începe să curgă termenul de 30 de zile pentru formularea contestației administrative.
Cu ocazia soluționării contestației organul fiscal verifică termenul de depunere al contestației și condițiile de formă ale acesteia, condiții obligatorii de investire a organului fiscal ce au prioritate în analiza contestației și ulterior dacă aceste condiții sunt îndeplinite verifică fondul contestației, astfel că nu se poate reține că pârâta nu și-a îndeplinit obligația legală instituită de prevederile art. 213 Cod procedură fiscală.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând instanței de fond admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în tot și judecarea pe fond a acțiunii ( plângerii formulate de acesta).
În dezvoltarea criticilor de recurs se arată că:
Hotărârea atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de casare conform prevederilor art. 304, pct.9 Cod procedură civilă, respectiv lipsa confirmării de primire, nerespectarea termenului de păstrare, existența unor mențiuni eronate privind motivul nepredării, înlăturarea prezumției de dată certă cu privire la scrisoarea recomandată.
Totodată, cu privire la ambele proceduri de comunicare prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 Cod procedură civilă, motiv de casare conform prevederilor art. 304 pct.5 Cod procedură civilă.
Instanța a interpretat greșit unul din actele juridice deduse judecății - anunțul colectiv de calificare căruia depindea soluția asupra acțiunii, schimbând înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia, motiv de casare conform prevederilor art. 304 pct.8 Cod procedură civilă.
Se remarcă și faptul că motivarea instanței este contradictorie - motiv de casare conform prevederilor art. 304 pct.7 Cod procedură civilă - deoarece este confirmată soluția organului fiscal cu privire la tardivitatea depunerii contestației.
Sentința pronunțată care îmbrățișează soluția dată prin Decizia nr. 277 din 12 decembrie 2007 de Direcția Generală a Finanțelor Publice B este netemeinică și nelegală.
În esență, recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală, față de prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, art. 105 coroborat cu art. 304 pct.5 Cod procedură civilă nefiind soluționat fondul și art. 304 pct.7 și pct. 8 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate în recurs, instanța constată de fapt că instanța de fond a soluționat cauza pe excepția prescripției, respectiv tardivitatea formulării contestației de către reclamant, nesoluționând cauza pe fond.
Însă din înscrisul de la filele 82-89 dosar, respectiv din nota de ședință depusă de reclamant la dosarul de fond la 5.03.2008 acesta pe lângă apărarea formulată prin acea notă și răspunsul la Întâmpinarea formulată de pârâtă a invocat la pct. III - excepția de nelegalitate a unor acte administrativ fiscale emise de pârâtă, contestate în acțiunea de față ( fila 85 dosar fond ).
Întrucât reclamantul recurent a invocat excepția de nelegalitate actului administrativ nr. - din 15.05.2007 și a actului - din 19.08. 2002 respectiv Decizia de impunere pe anul 2001 actului nr. -/16.05.2007 și a actului nr. - duplicatul deciziei de impunere pe anul 2001, excepție invocată în baza art. 4 alin.1,2 și 4 din Legea contenciosului administrativ raportat la art. 46-47 Cod procedură fiscală și art. 46.1 lit. b din Normele Metodologice aprobate prin 1050/2004, iar instanța de fond nu a pus în discuția contradictorie a părților această excepție trecând peste ea, a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, nelămurind chestiunile de legalitate a actelor administrative atacate, chestiuni ce aveau influență asupra soluției date de instanță în cauză, implicit asupra excepției tardivității plângerii, excepție admisă de instanța de fond.
Așa fiind, instanța de recurs apreciază că în cauză, recursul declarat este întemeiat și legal, sens în care va fi admis, constatând că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate și nu a soluționat cauza pe fond urmează a admite recursul ca fondat iar în consecință se va casa hotărârea trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță conform art. 312 alin.1 și 312 pct.5 Cod procedură civilă.
Evident cu ocazia rejudecării instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă și după caz pe fond, va analiza cauza ținând cont și de celelalte critici formulate în recur.
Față de cele de mai sus, se va respinge apărarea intimatei B formulată prin întâmpinare la recurs ( filele 14-17 dosar ) ca neîntemeiată și nelegală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 26/AF din 9.04.2008 a Tribunalului Brașov pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 11 septembrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - -
Grefier
Red. /6.10.2008
Dact. /6.10.2008/ 3 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Georgeta Beijnaru Mihoc, Maria
