Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 715/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 715/CA/2008

Ședința publică de la 28 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă SC SA - SOCIETATE PRIN A SC INTERNAȚIONAL SRL împotriva sentinței nr. 492/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatara recurentei reclamantă, avocat, lipsind intimata pârâtă.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; a fost timbrat cu taxă judiciară în cuantum de 10 lei prin nr. 169 depus la fila 17 dosarului; s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, iar din partea intimatei pârâtă H s-a depus la dosar, prin fax, întâmpinare, într-un singur exemplar.

Se constată că intimata pârâtă a comunicat la dosar, prin fax, o cerere prin care solicită lăsarea cauzei după ora 10,30.

Mandatara recurentei reclamantă depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare a acesteia, timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, precum și o dezvoltare a motivelor de recurs.

Față de împrejurarea că intimata pârâtă a depus la dosar doar un exemplar din întâmpinare, astfel că nu există posibilitatea comunicării acesteia, mandatara recurentei reclamante solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studiu întâmpinării, urmând a se comunica intimatei pârâtă un exemplar din dezvoltarea motivelor de recurs.

Întrucât prin întâmpinarea formulată de intimata pârâtă nu au fost invocate excepții sau noi apărări, instanța apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, motiv pentru care respinge cererea de amânare formulată de mandatara recurentei reclamantă.

Față de cererea intimatei pârâtă, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, după ora 10,30.

La al doilea apel nominal făcut în cauză se prezintă mandatara recurentei reclamantă, avocat, lipsind intimata pârâtă.

Mandatara recurentei reclamantă declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Mandatara recurentei reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și dezvoltat prin completarea depusă la acest termen de judecată și pe cale de consecință a se dispune, în principal, casarea sentinței nr. 492/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței atacate, cu reținerea cauzei, iar în rejudecare a se dispune desființarea deciziei

Mandatara recurentei reclamantă învederează instanței că în sentința atacată, în pagina 2, aliniatul ultim, instanța de fond stabilește că încadrarea produselor în regimul vamal nu poate fi reținută, în condițiile în care acest regim scutește societatea numai de plata TVA nu și a taxelor vamale, or, în cuprinsul procesului verbal nu se face vorbire de taxe vamale. Mai arată că prin controlul efectuat au fost verificate 16 operațiuni de import cărți de povești, efectuate în perioada anilor 2002-2007, dintre care două au fost considerate eronate. Precizează că într-adevăr un cod a fost eronat, recurenta reclamanta nefiind instituție de învățământ, motiv pentru care a și promovat acțiune în regres împotriva comisionarului, însă acest aspect nu a fost contestat niciodată. Ceea ce este surprinzător este că organul fiscal a stabilit că societatea reclamantă avea obligația de plată a TVA pentru că a stabilit în mod greșit regimul vamal inserat în declarațiile vamale, însă acest regim vamal acordat inițial a fost modificat, iar organul de control a omis să stabilească corect regimul vamal aplicabil la data întocmirii declarației vamale. Or, fiind o eroare apreciază că se putea aplica societății o amendă, neimpunându-se recalcularea taxei, din anul 2002.

Mandatara recurentei reclamantă învederează instanței că în conformitate cu prevederile Legii 345/2001, respectiv ale art. 10 alin. 1 lit. d coroborat cu art. 9 alin. 2 lit. j comerțul cu cărți era, la data efectuării importului, operațiune scutită de TVA în interiorul țării și deci și la import, iar recurenta reclamantă a vândut respectiva marfă, astfel că nu mai avea cum să-l evidențieze.

Mai mult decât atât, arată că TVA - ul a fost calculat la 19 %, în condițiile în care și în prezent este de 9% pentru carte.

Mai arată că declarația vamală este o adeziune, o solicitare de încadrare a mărfii într-un anumit regim vamal, iar decizia privind acordarea regimului vamal, precum și stabilirea cuantumului oricăror taxe plătibile în vamă constituie atributul exclusiv al autorităților vamale. De fapt recurenta reclamantă doar a propus un anumit regim vamal, iar autoritatea vamală prin acordarea liberului de vamă a decis regimul vamal aplicabil. În acest sens au statuat și alte instanțe din țară - decizia civilă nr. 92/2002 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 492/CA/2008, pronunțată de către Tribunalul

H - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-a fost respinsă ca nefondată acțiunea introdusă de către reclamanta Internațional împotriva pârâtei ANAF prin

Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că reclamanta a importat în vederea comercializării cărți de povești cu facturile nr. 5004/02/18.06.2002 și 50675/21.08.2002 fiind întocmite declarațiile vamale I 9500/18.06.2002 în valoare de 71056,20 lei și respectiv I 15319/19.09.2002 în valoare de 33917,49 lei.

Ca urmare a controlului efectuat la societatea reclamantă s-a constatat că bunurile importate constând în cărți de povești destinate copiilor au fost încadrate eronat deoarece acest regim 4000 - 062 este aplicabil mărfurilor importate de către unitățile de învățământ.

Drept urmare s-a emis decizia de impune nr. 16731/14.06.2007 pentru suma de 49976 lei reprezentând obligație fiscală privind TVA, debit și accesorii.

Contestația formulată de reclamantă a fost respinsă prin decizia nr. 52/17.09.2007, astfel că reclamanta s-a adresat instanței de judecată apreciind că mărfurile importate sunt scutite de TVA atât în interiorul țării cât și la import.

În speță este de necontestat că datoria vamală a luat naștere în momentul declarației vamale și anume în luna iunie 2002.

Prin declarația vamală, reclamanta, prin comisionarul vamal, a arătat că se încadrează în regimul vamal 4000 - 062.

La data nașterii datoriei vamale, legea arată că, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, editarea, tipărirea sau vânzarea de manuale școlare și/sau de cărți conform art. 9/2 lit. j din Legea nr. 345/2002, iar art. 10 al. 1 lit. d arată că sunt scutite de TVA și importul de bunuri a căror livrare este scutită de TVA în interiorul legii.

Acest articol trebuie însă coroborat cu dispozițiile Legii nr. 84/1995 actualizată care arată că sunt scutite de taxe vamale și TVA achiziționarea de aparatură, utilaje, fond de carte, publicații necesare procesului didactic de către unitățile și instituțiile de învățământ.

Prin urmare, regimul vamal acordat la data întocmirii declarațiilor vamale, respectiv 4000 - 062 se acordă doar bunurilor importate de unitățile de învățământ.

Cum reclamanta nu este unitate de învățământ nu poate beneficia de regimul vamal sus arătat și implicit de scutire de la plata TVA.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Euro, solicitând admiterea recursului și desființarea sentinței ca netemeinică și nelegală - cu admiterea acțiunii în contencios administrativ, astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs arată că a importat cărți de povești, a declarat corect felul mărfii după cum rezultă din facturile prezentate organului fiscal și din declarațiile vamale, datoria vamală a luat naștere în momentul înregistrării declarației vamale, cuantumul drepturilor de import au fost stabilite pe baza elementelor de taxare din momentul nașterii datoriei vamale.

Ori, la data nașterii datoriei vamale, conform declarațiilor depuse sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: " j" editarea, tipărirea și/sau vânzarea de manuale școlare și/sau de cărți, exclusiv activitatea de publicitate; art. 9 (2) j din legea 345/2002 și importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul țării - art. 10 (1) d din aceeași lege.

Referitor la precizarea din contestație dacă, comisionarul vamal în cazul celor două operațiuni de import ar fi solicitat regimul vamal 4200-418 și nu cel solicitat, societatea tot ar fi fost scutită de plata TVA pentru că și prin acest cod vamal TVA era 0; rezultă că statul nu a fost cu nimic prejudiciat, fapt recunoscut de pârâtă în decizia atacată ( fila 13, aliniat 2 ).

Prin 77/13.12.2007, societatea a achitat suma de 19.945 lei, reprezentând TVA.

Referitor la suma de 30.031 lei, constând în dobânzi, majorări și penalități de întârziere, solicită a se admite cererea de asemenea, întrucât consideră că și pentru acestea organele de control vamal, prin invocarea eronată a prevederilor art. 148 pct. 1 din Legea 141/1997, au stabilit greșit obligația vamală privind mărfurile cărți de povești care au făcut obiectul declarațiilor vamale încriminate.

Ulterior recurenta și-a completat motivele de recurs, solicitând în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar modificarea sentinței atacate, în baza art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedură civilă.

În susținerea solicitării casării sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare arată că instanța de fond a pronunțat această sentință fără a face motivare clară și neechivocă a soluției adoptate.

Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:

Sentința fiind nemotivată în drept și având o motivare contradictorie se consideră că nu a fost analizată acțiunea pe fond, nu a fost epuizată cercetarea fondului și fiind necesară administrarea de probe noi pentru epuizarea fondului, în baza art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, sentința va fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Euro D, în calitate de succesoare a reclamantei Internațional D, împotriva sentinței nr. 492/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- și în consecință:

Casează hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe - Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.

( continuare decizia nr. 715/CA/2008 dată în dosar nr- ).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

semn. vicepreședintele

Curții de Apel

-

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. / 2 ex./16.07.2008

Jud. fond,

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 715/2008. Curtea de Apel Alba Iulia