Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 312/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 312/2008
Ședința publică din data de 6 FEBRUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții PRIMARUL ORAȘULUI B, și - împotriva sentinței civile nr. 3374/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă reclamanta personal și asistată de avocat, cu înputernicirea avocațială la dosarul cauzei la fila 17 și pârâții și, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile formulate sunt timbrate cu taxă de timbru în cuantum de câte 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, dovada de achitare a taxei judiciare de timbru datorată de către pârâtul Primarul Orașului B Sprie fiind depusă în copie.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ.
Reprezentanta reclamantei depune întâmpinare, în 2 exemplare, și comunică un exemplar către pârâți.
Pârâții, personal, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, în vederea studierii întâmpinării comunicate.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă reclamanta personal și asistată de avocat, cu înputernicirea avocațială la dosarul cauzei la fila 17 și pârâții și, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Pârâta, personal, solicită admiterea recursurilor formulate, arătând că, raportat la întâmpinarea comunicată, lucrarea a fost începută în martie 2007 iar la data înaintării adresei nr. 3084/18.05.2007 de către reclamantă fundația imobilului era turnată iar construcția era decalată de la proiectul inițial cu 20 cm, construcția pârâților nesprijinindu-se pe construcția reclamantei. Arată, de asemenea, că prin adresa nr. 3084/25.04.2007 comunicată de către Primărie li s-a solicitat să obțină acordul reclamantei, fără a se specifica să se sisteze continuarea construcției, în caz de refuz.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea ambelor recursuri și acordarea cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariu avocat. că prin recursul formulat de către pârâții și nu se invocă nici un motiv de declarare a recursului și că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, în cazul construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente este necesar acordul vecinilor exprimat în formă autentică. În ceea ce privește recursul formulat de pârâtul Primarul Orașului B Sprie, solicită respingerea acestui recurs ca fiind nefondat, cu atât mai mult cu cât Primăria B Sprie este în culpă procesuală, eliberând actele necesare pentru începerea lucrărilor fără respectarea dispozițiilor legale.
La solicitarea instanței, pârâta personal, arată că inițial proiectul prevedea ridicarea construcției pe linia mediană iar ulterior proiectul nu a fost respectat, construcția fiind ridicată la 20 cm de linia mediană, fapt consemnat de reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții și de către proiectant, în caietul de sarcini al acestuia. Arată, de asemenea, că construcția este prevăzută cu o rezistență solidă și care nu afectează rezistența construcției vecine, structura casei fiind astfel suprarezistentă. După modificare, proiectul nu a fost depus la dosarul constituit și depus la Primăria B Sprie. Arată, de asemenea, că la proiectul inițial nu există un studiu de rezistență întrucât la data depunerii cererii pentru emiterea autorizației de construire depunerea studiului de rezistență nu se solicita prin lege.
Reprezentanta reclamantei arată că acoperișul pârâților este situat pe zidul casei reclamantei, distanța dintre ziduri fiind doar de aproximativ 10 cm iar nu de 20 cm.
Imediat după închiderea dezbaterilor, la ora 12,55, s-a depus, prin Registratură, originalul dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, de către pârâtul Primarul orașului B Sprie.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3.374 din data de 16.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșa fost admisă acțiunea promovată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORAȘULUI B, și - și, în consecință, a fost anulată autorizația de construire nr. 102/19.12.2006 emisă de PRIMARUL ORAȘULUI B; menținută măsura suspendării executării autorizației nr. 102/19.12.2006 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii; obligați pârâții - și - să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că autorizația a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor legii ce impuneau în cazul construcțiilor noi adiacente construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate acordul vecinilor exprimat în forma autentică, iar un astfel de acord, în situația autorizării edificării construcției, pârâților nu a fost dat.
Împotriva soluției arătate au declarat recurs pârâții PRIMARUL ORAȘULUI B, și - solicitând, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță; iar în subsidiar, modificarea hotărârii ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile și respectiv, în caz de menținere a inadmisibilității, ca nefondată.
Astfel, în motivarea recursului, Primarului Orașului B Sprie se susține că în cauză erau aplicabile disp. art. 599 Cod civil; că în situația de față se impunea efectuarea unei expertize tehnice în construcții care să stabilească soluția de urmat și lămurirea aspectelor referitoare la eventualele prejudicii, dat fiind faptul că afirmațiile reclamantei-intimate nu corespund realității, nu au fost dovedite, iar conform afirmațiilor beneficiarilor autorizației ce trebuiau avute în vedere, deteriorările produse au fost remediate.
Prin recursul declarat, pârâții și -- au relevat că întrucât instanța de fond a considerat necesară administrarea vreunei probe care să facă dovada celor susținute de reclamantă, rezumându-se doar la studiul unor fotografii se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Mai relevă recurenții că susținerile reclamantei sunt neadevărate, realitatea fiind cu totul alta. Astfel, se susține că acoperișul imobilului proprietatea reclamantei nu a fost distrus, ci din contră remediat, schimbându-se de către pârâți tabla de etanșare la pereți și la horn, iar șipcile au fost înlocuite pe toată suprafața respectivă; hornul a fost ridicat conform standardelor, folosindu-se cărămidă nouă, fiind tencuit și ca atare funcționalitatea acestuia nu a fost cu nimic afectată.
Cât privește susținerile reclamantei referitoare la imposibilitatea folosirii imobilului și la posibilitatea de a avea lumină, se arată că sunt nereale, că lumina de la bucătăria reclamantei este parțial obturată datorită însă unei anexe construite de acesta fără autorizație.
Concluzionând, arată recurenții, că au respectat cerințele impuse de primărie pentru obținerea autorizației de construire, au obținut avizele solicitate și au parcurs procedura aferentă emiterii unei autorizații, fiind de bună-credință și neavând nici cea mai mică culpă.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate, intimata arată că în raport de dispozițiile legale în materie, obținerea acordului era absolut necesar, mai ales în situația de față, dat fiind tipologia casei - case cuplate cu perete comun; iar prin ridicarea construcției noi i-au fost aduse grave inconveniente.
Referitor la dispozițiile invocate prin recursul primarului se arată de intimată că interpretarea este eronată și nu are în vedere că în cauză sunt aplicabile prevederile legii speciale.
Mai arată intimata cu privire la inadmisibilitate că înainte de a iniția demersul judiciar a sesizat autoritatea a lua măsuri de sistare a lucrărilor și de rezolvare a problemei, iar prin adresa nr. 3.084/2007 i s-a răspuns că datorită intervenției aduse ce afectează casa trebuia să se ceară acordul, specificându-se ce anume trebuia să cuprindă acest acord.
Examinând argumentele aduse prin prisma probelor administrate și a dispozițiilor actelor normative invocate în cauză, Curtea reține că acestea nu pot conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate.
În acest sens se reține că, în cursul anului 2006 recurenții și - au solicitat autorizarea executării lucrărilor de reabilitare și extindere la construcția existentă, situată în orașul B Sprie,-
În vederea emiterii autorizației la dosarul de autorizare, recurenții au depus: certificat de urbanism, dovada vizând proprietatea terenului și a casei existente; acordul nr. 800/08.11.2006; memoriu tehnic/documentație cerut potrivit Legii nr. 50/1991.
Potrivit actului normativ menționat prin actele de mai sus, Legea nr. 50/1991, autorizația de construire se emite în temeiul și cu respectarea prevederilor documentației de urbanism și a planurilor de amenajare aprobate potrivit legii, a cerințelor impuse precum și a avizelor și acordurilor exprimate.
Cu privire la autorizație, în aplicarea actului normativ menționat, prin normele metodologice adoptate ulterior, s-a prevăzut că în condițiile legii nu se emit autorizații provizorii sau sub condiția îndeplinirii ulterioare a unor cerințe referitoare la documentația depusă - obținere de avize și acorduri, completări sau modificări, că documentația cerută va cuprinde certificatul de urbanism emis în conformitate cu situația de teren, cu precizarea informațiilor referitoare la regimul juridic, economic dar și tehnic (înălțime, caracteristici volumetrice, dimensiunile minime și maxime, elemente privind volumetria și/sau aspectul general al clădirilor, în raport cu imobilele învecinate).
Tot astfel, cu privire la documentație s-a statuat că în vederea emiterii autorizației, documentația va cuprinde avize și acorduri obținute de solicitant, altele decât cele din competența de obținere a emitentului stabilite prin certificatul de urbanism.
În acest context, cu privire la acord, s-a prevăzut că exprimarea în formă autentică a acordului vecinilor se solicită în următoarele situații: în cazul construcțiilor noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate numai dacă lucrările noi de construire impun luarea de măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidări, etc.) și dacă prin proiect se menține obligativitatea; în cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate.
Din dispozițiile actelor enunțate rezultă că autorizarea executării construcțiilor nu poate fi admisă sub condiție, că aceasta se emite doar în baza depunerii documentației corespunzătoare, a avizelor și acordurilor cerute de lege și cu condiția ca limitele de ocupare, amplasare, înălțime să respecte normele obligatorii și să nu depășească limitele stabilite în regulamente adoptate în executare și cu respectarea prevederilor legii.
Cu alte cuvinte, eliberarea autorizației de construire este condiționată de depunerea documentației conforme, a avizelor comisiei de specialitate având exprimat punctul de vedere cu privire la soluția funcțională, a acordului vecinilor exprimat în forma autentică, în situația în care lucrările noi de construire impune luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor adiacente sau în imediata vecinătate.
În cauză, documentația depusă nu cuprinde toate acordurile conforme cu normele mai sus enunțate.
Probațiunea administrată în cauză, respectiv actele depuse pentru autorizarea reabilitării și extinderii nu cuprind și acordul vecinilor în forma autentică, respectiv al intimatei, dat fiind tipologia construcției. Reabilitarea și extinderea a fost cerută de recurenții, la o construcție alipită - case cuplate/perete comun, iar această împrejurare este relevată prin actul comunicat de către autoritatea sesizată intimatei. Or, în condițiile date (case cuplate/perete comun, alipire intervenție amplasament vecin) ipoteza normei mai sus enunțate cu privire la acordul vecinilor este aplicabilă.
Evident, susține recurenții, că au fost îndeplinite cerințele cerute de lege întrucât au fost depuse actele cerute, prin actele premergătoare de către autoritatea emitentă, respectiv acordul inspectoratului în construcții pentru soluția tehnică. Această susținere nu poate fi primită ca argument al legalității emiterii actului atacat, deoarece omisiunea autorității nu înlătură obligația depunerii acordului în forma autentică cerută prin norme imperative; necunoașterea legii nu poate fi invocată ca măsură de exonerare a obligației, iar acordul privind soluția este distinct cerut și nu poate suplini acordul autentic al vecinului.
Pe de altă parte, nu trebuie trecut neobservat că acordul invocat vizează doar soluția tehnică a casei extinse nu și o soluție tehnică vizând influența pe care o are reabilitarea și extinderea propusă asupra imobilului vecin deținut de intimată. Prin memoriu tehnic al documentației depuse s-a prevăzut o fundație continuă cu o adâncime de 1,60 și 1,40. fundare. În această situație de adâncime ce implică săparea în împrejurimile construcției existente, chiar și dacă construcțiile nu ar fi fost cuplate/perete comun, respectiv alipite, distanța mică existentă între construcții și anume între casa existentă și casa intimatei de maxim 15 cm. (cum susțin recurenți ), impunea un studiu de rezistență și măsuri corespunzătoare, studiu necesar să determine în ce măsură afectează sau nu și structura de rezistență a imobilelor din vecinătate, iar această soluție urma să fie propusă inspectoratului pentru a emite apoi sau nu acordul. Or, o astfel de soluție nu a fost cuprinsă în acordul invocat, iar memoriul tehnic pentru care a fost dat acordul și depus în vederea eliberării, nu evocă care sunt rațiunile pentru care nu s-a efectuat un studiu, structura de rezistență. Și aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât s-a relevat de recurenți că au adus modificări amplasamentului, în sensul că zidul construcției este pe limita de mejdie, iar distanța dintre acesta și casa intimatei este de aproximativ 15 cm.
Ca atare, în lipsa unei mențiuni cu privire la structura de rezistență a construcției existente în imediata vecinătate, în lipsa acordului în formă autentică cerut de lege, dat fiind tipologia construcțiilor, susținerile recurenților cu privire la întrunirea cerințelor cerute de lege sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
Legat însă de soluția tehnică și existența deficiențelor aduse, trebuie arătat că recurenții susțin că era necesar efectuarea unei expertize. Atare susțineri nu pot fi reținute, deoarece expertiza nu era necesară întrucât în cauză nu se pune în discuție legalitatea actului administrativ din perspectiva prejudiciului, ci din contextul aplicării dispozițiilor legale în materie. Pe de altă parte, soluția tehnică dată prin memoriu tehnic ce stă la baza documentației pentru autorizarea construcției, este însușită, eventual, prin acordul inspectoratului în construcții și se verifică mai înainte de către specialiști din cadrul compartimentelor de specialitate din subordinea entității emitente a actului și nu ulterior emiterii acestuia. Așadar, în situația dată, de vreme ce soluția tehnică era necesar a fi propusă anterior emiterii actului, susținerile recurenților referitoare la cele de mai sus sunt lipsite de relevanță și urmează a fi respinse.
de relevanță sunt însă și restul susținerilor reclamanților, Întrucât omit a avea în vedere aplicabilitatea dispozițiilor în materie de construcție, faptul că necunoașterea legii nu constituie motiv de neîndeplinire a obligației și aspectul că remedierea unor deficiențe, chiar și al unui eventual prejudiciu nu constituie obiect al disputei, ci, așa cum s-a arătat, disputa o constituie legalitatea autorizației din perspectiva respectării dispozițiilor actelor normative în vigoare ce reglementează edificarea construcțiilor. Or, așa cum s-a relevat în speță, la emiterea autorizației nu s-au respectat prevederile referitoare la acord în forma autentică, deși pentru o extindere la imobil ce necesita săpături ale fundației la o distanță mică ce afecta și imobilul din imediata sa vecinătate, se impunea un atare acord.
Nici susținerile referitoare la lipsa plângerii prealabile și, implicit, la inadmisibilitatea acțiunii, nu pot fi reținute, deoarece din actele depuse, așa cum corect a reținut și prima instanță, rezultă că anterior inițierii demersului judiciar, intimata s-a adresat unității emitente a actului primind un răspuns la cele sesizate.
Prin urmare, constatând că în cauză nu au fost întrunite cerințele impuse cu privire la documentația cerută pentru eliberarea autorizației, că raportat la cele rezultate din acte și dispozițiile mai sus enunțate, soluția primei instanțe este temeinică și legală, că nu sunt motive întemeiate, Curtea, în baza art. 312.pr.civ. va respinge recursul declarat.
Totodată, în temeiul art. 274.pr.civ. Curtea va obliga recurenții, în solidar, să plătească intimaților cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții PRIMARUL ORAȘULUI B, și - împotriva sentinței civile nr. 3.374 din 16 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții în solidar să plătească intimaților cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 RON.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./06.03.2008.
Jud.fond:,
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
