Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 512/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 512/2008
Ședința publică din data de 27 FEBRUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2131/29.10.2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI S -, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ.
Curtea de apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2.131 din 29.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, a fost respinsă ca nedovedită acțiunea reclamantei, împotriva pârâtului, PRIMAR AL ORAȘULUI S, privind anularea autorizației de funcționare nr. 262/30.08.2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe, Primarul orașului S, solicitând anularea autorizației de funcționare nr. 262/30.08.2005 emisă pe numele PF și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prima instanță a constatat că în motivarea acțiunii sale, reclamanta susține că posesorul autorizației de funcționare a cărei anulare o solicită, nu îndeplinește condițiile de studii pentru executarea de lucrări de întreținere și reparații de autovehicule neavând diplomă de mecanic auto. Autorizația a fost emisă prin încălcarea prevederilor art. 5 lit. c din Legea nr. 300/2004.
Pentru astfel de situații, același act normativ prevede prin art. 13 alin. (1) posibilitatea anulării autorizației.
Reclamanta justifică interesul în promovarea prezentei acțiuni prin aceea că posesorul autorizației a cărei anulare o solicită își desfășoară activitatea într-o locație situată în vecinătatea domiciliului ei. Nerespectând un anumit program de activitate, acesta îi creează prejudicii.
A sesizat, în mai multe rânduri, diverse autorități ale statului care, în principiu, au stabilit că sesizările sale corespund realității, iar posesorul autorizației își desfășoară activitatea nerespectând un întreg șir de acte normative.
Controalele efectuate la posesorul autorizației au relevat aceleași aspecte. de 5 ani a încercat o soluționare amiabilă a conflictului cu posesorul autorizatiei, dar a primit din partea acestuia numai injurii și persiflare.
În cele din urmă, Registrul Auto Român, printr-o adresă i-a comunicat că operatorul economic a fost sancționat contravențional și s-a dispus măsura opririi temporare a activității până la intrarea în legalitate.
În același sens reclamanta a primit un răspuns din partea Oficiului Județean Pentru Protecția Consumatorilor S, respectiv că operatorul economic are suspendată activitatea.
Reclamanta a susținut că deși teoretic posesorul autorizației are activitatea suspendată, în fapt acesta continuă să presteze diverse servicii de reparații auto.
Pârâtul a comunicat la dosarul cauzei actele care au stat la baza eliberării autorizației de construcție și a precizat că activitatea operatorului economic a fost suspendată prin dispoziția nr. 317/ 27.04.2007.
Pentru soluționarea cauzei cu care reclamanta a sesizat instanța de judecată se impunea stabilirea unui cadru procesual potrivit căruia și posesorul autorizației a cărei anulare se solicită trebuia împrocesuat.
Reclamanta s-a prezentat la un singur termen de judecată și nu a precizat că dorește să se judece și cu posesorul autorizației.
Potrivit principiului disponibilității, numai reclamantul poate stabili partea cu care dorește să se judece.
Analizând actele în baza cărora a fost eliberată autorizația de funcționare, prima instanță a constatat că la data soluționării prezentei cauze, autorizația a fost suspendată prin Dispoziția nr. 317/27.04.2007 ( 52), iar viciul invocat de reclamantă ca motiv de anulare a autorizației constituie motiv pentru care operatorul nu a primit aviz de la.
Reclamanta nu a propus și nu a solicitat încuviințarea unor probe prin care să dovedească faptul că ulterior suspendării autorizației, posesorul acesteia își desfășoară activitatea.
S-a mai statuat în sensul în care înscrisurile depuse la dosar ( 15-17, 32-38) sunt întocmite de reclamantă și pot fi opuse pârâtului fără o suplimentare a probatoriului.
În contextul în care art. 1.169 din Codul civil prevede: "C ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", acțiunea reclamantei a fost respinsă ca fiind nedovedită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, solicitând desființarea ei, cu consecința anulării autorizației de funcționare nr. 262/2005, emisă pe numele PF, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a relevat că a depus în probațiune întreaga corespondență purtată cu diverse instituții publice, care atestă faptul că activitatea desfășurată în baza actului atacat nu respectă prevederile legale.
Prima instanță nu a ținut cont de faptul că principalul motiv invocat în susținerea cererii introductive a fost lipsa calificării de mecanic auto, împrejurare care nu a fost analizată în nici un mod, iar faptul că s-a dispus oprirea temporară a activității autorizate, nu este legat în nici un mod de acest motiv de nulitate.
Deși s-a solicitat să se depună în probațiune actul de studiu care să ateste pregătirea de mecanic auto, un astfel de act nu există la dosarul cauzei.
În aceste condiții, sunt incidente disp. art. 5 lit. c din Legea nr. 300/2004, autorizația emisă fiind nelegală.
S-a dovedit cu prisosință prin înscrisurile depuse la dosar faptul că se continuă activitatea, chiar și după ce s-a dispus suspendarea actului atacat, iar chemarea în judecată a beneficiarului acestuia, nu era obligatorie și nu poate constitui temei al respingerii acțiunii.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
În esență, așa cum reiese și din motivarea recursului, motivul de nelegalitate invocat în privința autorizației de funcționare nr. 262/30.08.2005 emisă de către pârâtul Primarul Orașului S, la solicitarea beneficiarului, constă în nerespectarea prev. art. 5 lit. c din Legea nr. 300/2004, respectiv lipsa documentelor care să ateste calificarea în domeniu a solicitantului autorizației.
La dosarul de fond a fost depusă întreaga documentație care a stat la baza emiterii actului atacat ( 53 - 61) Curtea achiesând la concluzia primei instanțe conform căreia motivele de nulitate invocate nu sunt incidente.
Astfel, a fost autorizat pentru a desfășura activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, pe o perioadă nedeterminată, urmare a cererii înregistrate sub nr. 4.432/30.08.2005.
Odată cu cererea, au fost depuse declarația tip pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, a protecției mediului, a protecției consumatorului, copia cărții de identitate, dovada privind disponibilitatea firmei, chitanța privind achitarea taxelor de eliberare a actului, adeverința medicală care atestă starea de sănătate a solicitantului, certificatul său de cazier fiscal, adeverința care atestă faptul că este înscris în registrul agricol ca deținător al imobilului în care urmează să-și desfășoare activitatea, precum și diploma de bacalaureat.
Acest din urmă document are seria G nr. 54262 și a fost eliberat la data de 8 septembrie 1989 de către Ministerul Educației și Învățământului, Liceul Industrial
El atestă că numitul a absolvit examenul de bacalaureat organizat de către această instituție de învățământ, în sesiunea iunie 1989, profilul prelucrarea lemnului.
Așa cum rezultă din situația promovării pe clase, clasele a IX-a și a X-a au fost urmate la profilul mecanică, iar clasele XI-a și a XII-a la profilul prelucrarea lemnului.
Conform art. 4 din Legea nr. 300/2004, persoana fizică care desfășoară activități economice în mod independent și asociația familială trebuie să dețină autorizația și certificatul de înregistrare eliberate în condițiile prezentei legi.
Art. 5 din același act normativ, stipulează că pot desfășura activități economice în mod independent sau în cadrul asociațiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru desfășurarea de activități economice în mod independent și a persoanelor fizice care au inițiativa constituirii asociației familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor asociației familiale;
b) starea sănătății le permite desfășurarea activității pentru care se solicita autorizația;
c) au calificarea - pregătire profesională sau, după caz, experienta profesională -, necesară pentru a desfasura activitatea economică pentru care se solicita autorizația;
d) nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva pentru săvârșirea de fapte sancționate de legile financiare, vamale și cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
e) îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifica în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului, protecției muncii și apărării impotriva incendiilor și cerințele reglementărilor specifice protecției consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum și normele de calitate a produselor și serviciilor puse pe piata.
Art. 6 prevede că: "(1) În vederea emiterii autorizației pentru desfășurarea de activități economice în mod independent sau în cadrul unei asociații familiale, trebuie sa se depună la primăria competenta o documentație care va cuprinde:
a) cerere-tip; în cazul asociației familiale trebuie sa conțină semnăturile tuturor membrilor asociației;
b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comerțului;
c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecărui membru al asociației familiale, în original
d) copii de pe actele de identitate;
e) în cazul desfășurării activității în contextul dreptului de stabilire - actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta;
f) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociației familiale, prin care se atesta ca starea sănătății le permite desfășurarea activității pentru care se solicita autorizația, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitară;
g) declarația-tip pe propria răspundere ca îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifica în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului, protecției muncii și apărării împotriva incendiilor, precum și reglementările specifice protecției consumatorului pentru activitatea desfășurată și normele de calitate a produselor și serviciilor puse pe piață;
h) copii de pe documentele prevăzute la art. 7, care dovedesc pregătirea profesională sau, după caz, experiența profesională, pentru desfășurarea activității pentru care se solicita autorizarea.
(2) În cazul în care pentru practicarea unor activități economice, ocupații sau meserii sunt prevăzute, prin acte normative, cerințe de pregătire profesională și/sau de atestare specifice, persoana fizică sau, după caz, reprezentantul asociației familiale trebuie să depună dovada îndeplinirii cerințelor respective.
(3) În cazul în care activitatea economică pentru care se solicită autorizarea nu necesită calificare, persoana fizică nu va prezenta dovada pregătirii sau experienței profesionale prevăzute la alin. (1) lit. h)".
Relevante sunt și prev. art. 7 din același act normativ, conform cărora: "(1) Calificarea prevăzută la art. 5 lit. c), dobândită în România, poate fi dovedită cu următoarele documente, după caz:
a) diploma, certificatul sau adeverința prin care se dovedește absolvirea unei instituții de învățământ preuniversitar sau universitar;
b) certificatul de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condițiile legii în vigoare la data eliberării acestuia;
c) certificatul de competenta profesională, eliberat de instituțiile abilitate conform legislației în vigoare;
d) cartea de meșteșugar, obținută în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare la data eliberării acesteia;
e) carnetul de muncă al solicitantului, din care să reiasă că acesta a fost încadrat în muncă pe o durată de minimum 2 ani în activitatea, meseria sau ocupația pentru care se solicită autorizarea;
f) declarație de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localității respective în mod gratuit, în cazul meseriilor tradiționale artizanale;
g) autorizația eliberată în condițiile <LLNK 11990 54 401901 0 27>Decretului-lege nr. 54/1990 sau ale <LLNK 12002 507 10 201 0 18>Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice, cu modificările ulterioare;
h) alte dovezi care să ateste experiența profesională."
Analizând coroborat probațiunea administrată în cauză, prin prisma dispozițiilor legale mai sus enunțate, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este legală, actul administrativ atacat nefiind lovit de nulitate, ca urmare a încălcării disp. art. 5 lit. c din Legea nr. 300/2004.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare faptul că legalitatea unui act administrativ trebuie apreciată prin prisma documentelor care au stat la baza emiterii lui, fiind nerelevante susținerile reclamantei referitoare la inexistența avizului, nerespectarea programului de liniște sau a dispoziției de suspendare a autorizației, întrucât toate acestea sunt ulterioare emiterii înscrisului contestat și nu sunt susceptibile să ducă la anularea lui, în baza prev. art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 și art. 13 alin. 1 și 17 din Legea nr. 300/2004, ci la aplicarea unor diferite măsuri de sancționare, prevăzute de legislația în domeniu, a căror gravitate variază, existând la dosarul cauzei acte care indică că diferitele instituții competente au luat măsuri drastice împotriva posesorului autorizației.
În același context, este relevant faptul că, în prezent, efectele actului contestat sunt suspendate, până la intrarea în legalitate, iar reclamanta nu a înțeles să conteste soluțiile adoptate de diversele instituții competente, pe care le-a sesizat și care au apreciat că măsura suspendării este suficientă și proporțională cu încălcările constatate, existând posibilitatea remedierii lor.
Singurul motiv care ar putea duce la anularea actului administrativ, este cel referitor la inexistența unor documente care să ateste pregătirea solicitantului pentru domeniul de activitate specific, însă nici acesta nu este incident în speță, întrucât există diploma de bacalaureat la care s-a făcut referire anterior și care atestă o pregătire, dacă parțială, a beneficiarului în domeniul mecanică auto.
Curtea apreciază că acest act atestă pregătirea de specialitate, cu atât mai mult cu cât acest element poate fi dovedit nu numai prin documente care să certifice absolvirea unor studii, ci și prin unele care dovedesc o pregătire practică a solicitantului, iar absolvirea a două clase cu profil mecanică, îndeplinește, în opinia instanței, cerința textului art. 5 lit. c din Legea nr. 300/2004.
Văzând toate acestea și reținând că celelalte motive de recurs nu sunt incidente întrucât acțiunea a fost respinsă ca nedovedită, iar nu ca urmare a faptului că nu a fost chemat în judecată și beneficiarul autorizației, neavând relevanță, prin prisma celor mai sus expuse, celelalte considerente ale recursului reclamantei, acesta urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2.131 din 29 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./21.03.2008.
Jud.fond:,
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
