Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1127/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1127
Ședința publică de la 20 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Loredana
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PNî mpotriva sentinței civile nr.45/CF din 05 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat că s-a solicitat judecata în lipsă, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice PNs olicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea taxei de poluare achitată de reclamant în sumă de 9178 lei actualizată în raport cu indicele de inflație de la data plății și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în cursul anului 2008 achiziționat un autoturism second hand marca Mercedes Benz iar pentru înmatriculare a fost nevoit să achite taxa de poluare în cuantum de 9178 lei. Conform susținerii reclamantului, taxa de poluare încalcă art. 90 (1) ex. - art.95 al Tratatului Comunității Europene, având natura unor taxe cu efect echivalent.
Prin întâmpinare pârâta a ridicat excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive întrucât taxa de poluare se administrează de Administrația Fondului pentru Mediu.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Se arată că nu poate fi primită susținerea reclamantului, conform căreia taxa de poluare încalcă art.90 al. 1 din Tratatul Comunității Europene. Taxa nu este contrară Tratatului. Textul de lege în baza căruia s-a făcut impunerea fiscală nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu, taxa aplicându-se tuturor autoturismelor produse în România sau în alte state la prima înmatriculare a acestora în România.
Prin sentința nr.45/CF din 5.03.2009 Tribunalul Neamța respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității. A admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâta să restituie reclamantului taxa de poluare în sumă de 9178 lei actualizată cu indicele de inflație de la data încasării până la plata efectivă.
Totodată a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 539 de lei.
Examinând excepțiile invocate instanța a apreciat că sunt nefondate.
Cu privire lainadmisibilitatea cererii, s-a reținut faptul ca prin cererea înregistrată la. P, sub nr. 85808/2008 reclamanta a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe ca fiind contrară reglementărilor comunitare; în ceea ce privește procedura invocată de către pârâtă s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. 4 din Constituție, parte interesată având alegerea între procedura administrativ fiscală și acțiune directă la instanța de contencios administrativ competentă.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive s-a avut în vedere călata p. a fost făcuta in contul Trezoreriei si au fost astfel vărsați in bugetul de stat;pârâtaeste sunt cea care refuzat restituirea taxei si al cărei răspuns este contestat in instanța.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că Reclamanta a invocat în cauza incidența art. 90 alini. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Instanța constată că în cauză, sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Pârâta a înțeles să se apere invocând faptul că taxa de poluare se datorează în baza OG 50/2008 și se aplică tuturor autoturismelor produse în România sau în altă parte la prima înmatriculare în România.
Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art. 90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de EJ. în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența EJ. (hotărârea Haar, C-90/94, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
Este evident că taxa de poluare ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România în temeiul art. 2141Cod fiscal se circumscrie acestor definiții.
După cum în mod corect a arătat pârâta, se recunoaște în mod constant in jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al. 1, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri nu sunt însă compatibile cu dreptul comunitar decât dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente.
Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior față de produsele naționale și dacă nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).
Așadar, este incidență încălcarea art. 90 alin. 1 atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dacă numai în anumite cazuri, la o impozitare superioară a produsului importat.
În cauza de față rezultă din interpretarea art.2142din Codul fiscal că taxa specială se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja in România.
Se realizează astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second-hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România, împrejurare față de care instanța apreciază că există incompatibilitate între normele interne incidente în speță și dispozițiile art. 90.
Or, în această situație este aplicabil principiul supremației dreptului comunitar enunțat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în Cauza Costa/Enel, C-6/64 și confirmat în mod constant în jurisprudența ulterioară a instanței comunitare.
Principiul supremației dreptului comunitar își găsește consacrarea la nivel constituțional, în dispozițiile art.148 al.2, conform cărora; "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare", în al.4 din același act stipulându-se că "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)".
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice P
Motivând recursul recurenta a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că taxa de poluare este impusă doar pentru autoturismele second hand nu și pentru autoturismele noi. Astfel din conținutul art. 6 din OUG50/2008 rezultă că datele înscrise în anexe sunt doar elemente ale unei formule de calcul, cota de reducere neprezentând valoarea taxei de poluare.
Sub un alt aspect se arată că instanța a reținut ca fiind discriminare și faptul că plata taxei de poluare este condiționată de prima înmatriculare nu de gradul de uzură sau de vechime, însă aceasta este o considerație falsă dat fiind că formula de calcul implică mai multe elemente: cilindre, gradul de uzură, valoarea combinată a emisiilor de. Apreciază recurenta că este apanajul legiuitorului stabilirea elementului cu care se face plata taxei.
Se arată că în mod greșit s-a apreciat că se încalcă dispozițiile art. 90 din tratatul
Totodată s-a mai susținut că în mod eronat a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii,nefiind îndeplinită procedura prealabilă precum și cerea de introducere în cauză a Administrației Fondului de Mediu.
Recursul este întemeiat pentru cele ce urmează:
Este adevărat că în aplicarea art. 148 din Constituție judecătorul național dă eficiență cu prioritate dispozițiilor dreptului comunitar în condițiile în care dispozițiile interne sunt contrare, însă în cauză nu se poate reține că taxa de poluare instituită de OUG50/2008 este contrară art. 90 Tratatul CE.
Astfel, nr.OUG 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat greșit că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumera categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import.
Curtea reține că art. 90 al Tratatului interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a reținut Curtea Europeană de Justiție în cauza C 393/04 și C 41/05 Industries par. 55 "art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre".
Verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Aceasta pentru că, așa cum afirmă Curtea Europeană de Justiție în cauza C-290/2005, și C-333/2005, "o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente".
Eventualul caracter discriminatoriu al dispozițiilor OUG nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01.01.2007 și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01.01.2007 - 01.07.2008, supuse taxei de primă înmatriculare.
Evaluarea deprecierii unui autoturism poate fi dificilă, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care însă nu este incompatibilă cu dreptul comunitar. Aceasta pentru că, așa cum a reținut Curtea Europeană de Justiție în cauza C-393/1998, Valențe Publica, deprecierea exactă a unui autovehicul nu poate fi calculată decât printr-o expertiză individuală. Datorită faptului că un astfel de sistem este prea împovărător pentru statul membru ce impune o astfel de taxă, instanța admite totuși și posibilitatea impunerii taxei de primă înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea să aibă în vedere diverse criterii în baza cărora să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiată de realitate (vechimea autovehiculului, numărul de kilometri parcurși, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc). Curtea apreciază că și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dacă garantează în absolut toate cazurile (fără nici o excepție) că taxa aplicată nu depășește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolută a taxei, dacă respectă trei cerințe:
să nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone;
sistemul să fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia să se poată
realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate;
cel căruia i se impune taxa să aibă la dispoziție o cale de atac în fața
instanțelor naționale în ipoteza în care consideră că valoarea deprecierii calculate în
baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității. Pentru exercitarea eficientă
dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui să cunoască factorii în funcție de care au
fost stabilite procentele de depreciere.
Analizând din această perspectivă OUG nr. 50/2008, Curtea observă că actul normativ în discuție respectă cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecință nu contravine Tratatului.
Astfel, așa cum rezultă din dispozițiile art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptările prevăzute de art. 3 alin. 2 din ordonanță vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de, capacitatea cilindrică dar și o grilă de reducere a taxei, extrem de vastă prin categorii de "vârstă" a autovehiculelor, aptă să producă un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiză individuală l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (Cauza C-290/2005, par.52).
C care consideră că valoarea deprecierii calculată pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității, are în dispozițiile art. 10 din ordonanță, o cale eficace de a contesta măsura deprecierii, respectiv o procedură judiciară în cadrul căreia poate obține expertizarea tehnică a caracteristicilor autovehiculului rulat.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi admis, modificându-se sentința recurată doar în ceea ce privește admiterea acțiunii, dispozițiile privitoare la soluționarea excepțiilor vor fi menținute, susținerile primei instanțe care au sta la baza lor fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N, cu sediul în P N,- Bis, județul N împotriva sentinței civile nr.45/CF din 05 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă SC SRL PRIN, cu sediul în P N,-, -.10, Sc.A, Ap.4, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge acțiunea, ca nefondată.
Menține dispozițiile privind soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 2009.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Red.- -
Tehnored. - /- ex. 5
18 decembrie 2009
Președinte:Cătălin ȘerbanJudecători:Cătălin Șerban, Maria Violeta Chiriac, Loredana
