Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1424/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--16.07-.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 1424
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘ: - -
JUDECĂTOR 1: Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana Duma
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent împotriva sentinței civle nr. 637 din 09.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtele intimate Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș și Administrația Finanțelor Publice Timișoara, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile. Intimata Tas olicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp. Art. 242 alin. 2. pr. Civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 1277/30/25 februarie 2009, reclamantul, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, să se dispună anularea actului administrativ fiscal în baza căruia a plătit taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, anularea deciziei nr. -/07.07.2008, restituirea sumei de 3.341 lei, respectiv a sumei de 780,425 EEURO la cursul BNR din 07.07.2008, conform extrasului depus, plătită cu titlu de taxă specială de poluare pentru autoturisme și autovehicule la prima înmatriculare, cu chitanța seria TS 5 nr. - din 07.07.2008, obligarea pârâtei la plata acestei sume consolidată în euro la data plății efective, actualizată cu dobânda legală.
Prin sentința civilă nr.637/09.06.2009, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtelor DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
În motivarea hotărârii atacate se reține în esență următoarele:
În fapt, raportat la actele depuse la dosar instanța de fond retine că reclamantul, a achitat potrivit actului - Chitanța seria TS 5 nr. - / 07.07.2008 (fila 11 dosar) suma de 3.341 lei, lei reprezentând taxa pe poluare pentru autovehiculul marca Volkswagen - VW tip 1J, categoria auto M 1, norme poluare E 3, serie -, în condițiile în care a achiziționat autoturismul la data de 17.05.2008 în T de la vânzătorul conform Contractului de vânzare - cumpărare pentru un vehicul folosit (fila 7 dosar - contractul de vânzare-cumpărare).
Taxa de poluare a fost achitată în cuantumul precizat, calculat potrivit Deciziei de calcul al taxei pe poluare cu nr. -/07.07.2008, aflată la fila 12 dosar.
Reclamantul a achitat taxa specială pentru autoturisme si autovehicule la data de 07.07.2008, acțiunea de față a înregistrat-o la data de 25 februarie 2009, sens în care la momentul soluționării prezentei cauze sunt incidente fiind în vigoare prevederile OUG 50/2008, (în vigoare din data de 01.07.2008) potrivit cărora taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007-30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme si autovehicule si cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituite pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a OUG 50/2008. Potrivit art. 6 din HG 686/2008 în condițiile în care taxa specială pentru autoturisme plătită potrivit art. 214 ind. 1-214 ind. 3 Cod fiscal este mai mare decât taxa pe poluare rezultată din aplicarea OUG 50/2008, contribuabilul poate solicita restituirea sumelor reprezentând diferența de taxă plătită. Sumele se restituite la cererea contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 117 OG 92/2003 prin depunerea unei cereri la organul fiscal competent la care se vor atașa documentele prevăzute de art. 6 al.4 HG 686/2008.
Față de faptul că reclamantul nu depus la dosar dovada privind îndeplinirea procedurii prealabile potrivit prev.art.7 din Legea nr.554/2004, ambele pârâte au invocat prin întâmpinările depuse la dosar excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile. Reclamantul nu a depus la sediul pârâtelor nici cerere de restituire a taxei pe poluare achitate și nici contestație împotriva deciziei prin care i-a fost calculată taxa pe poluare pe care a achitat-
Deliberând asupra excepției invocate potrivit prevederilor art. 137 alin.1 și art. 109 alin.2 Cod procedură civilă raportat la prev.art.28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se constată că este întemeiată excepția, sens în care se va respinge acțiunea pe excepție.
Potrivit prev.art.52 al.1 din Constituția României, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de autoritate publică, printr-un act administrativ este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
Art.52 al.2 din Constituția României prevede însă, următoarele,Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
Tribunalul a reținut că acțiunea de față a fost înregistrată la instanța de contencios administrativ, așa încât legea organică aplicabilă este Legea nr.554/2004- Legea contenciosului administrativ.
Această din urmă lege reglementează la Capitolul 2 ce poartă și această denumire, Procedura de soluționare a cererilor în contencios administrativ, prin art.7 intitulat Procedura prealabilă, un fine de neprimire, stabilind imperativ faptul că înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Atât în teorie, literatură cât și în practica judiciară s-a consacrat faptul că neefectuarea reclamației administrative constituie un fine de neprimire care duce la respingerea acțiunii în contencios-administrativ.
Constatând neîndeplinirea procedurii prealabile de către reclamant anterior introducerii acțiunii de față, s-a respins acțiunea acestuia pe excepție, nemaiavând relevanță în cauză expunerea argumentelor de fond din acțiune și nici din întâmpinare.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus menționate si văzând si disp.art.271 ind. 1 - 273 ind. 3 Cod fiscal, art. 11 din OUG nr. 50/2008 precum si dispozițiile art. 1 alin.1,art. 7, art. 8 si art. 18 din Legea nr. 554/2004 instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, iar respingerea petitului referitor la restituirea taxei de prima înmatriculare atrage implicit si respingerea cererii de anulare a actelor administrativ-fiscale, de acordare a dobânzilor, conform principiului că accesoriul urmează soarta principalului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii principale așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului declarat se arată în esență următoarele:
Art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, la care instanța de fond a făcut referire prevede că "(1) înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
De asemenea, OG 92/2003 la care tot instanța de fond a făcut referire, prevede la Cap. 1 "Dreptul la contestație", art. 205 (articol invocat chiar de către instanța de fond), intitulat " Posibilitatea de contestare", că, "Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii".
Rezultă că în chiar textul de lege care o prevede, calea administrativă prealabilă este o posibilitate și nu înlătură dreptul la acțiune al celui prejudiciat, cu atât mai mult cu cât în speță, norma specială este nr.OG 92/2003, norma generală fiind Legea nr. 554/2009, actul atacat fiind un act de impunere în materie fiscală.
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Astfel, normele de drept comunitar, de la data aderării României la Comunitatea Europeană, 01 ianuarie 2007, se aplică de plin drept pe teritoriul României, fără nici o altă procedură de ratificare sau aderare, fără a putea exista norme derogatorii de la acestea și chiar în contra normelor interne.
În acest sens, Acordul de aderare al României prevede la secțiunea intitulată "Uniunea vamală" că fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 mărfurile care la data aderării se găsesc în depozit temporar sau sub una din destinațiile și regimurile vamale menționate la articolul 4 aliniatul 15 litera b și alineatul 16 literele b - g din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se află în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităților de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale și alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în liberă circulație în Comunitatea extinsă.
S- mai arătat că în acest domeniu se aplică: Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa partea III titlul III capitolul I secțiunea 3 - Libera circulație a mărfurilor subsecțiunea 1 - Uniunea vamală, 31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin 12003 T: Actul privind condițiile de aderare și modificările aduse tratatelor - aderarea, a Estonia, a Cipru, a Letonia, a Lituania, a Ungare, a Malta, a, a Slovenia și a (JO L 236, 23.9.2003, p. 33); 31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/ 93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum modificat ultima dată prin 32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr.2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1). De asemenea, se aplică Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 și Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.
În aceste condiții recurentul precizează că, în mod greșit judecătorul instanței de fond s-a prevalat de o normă internă - referitoare la procedura prealabilă, procedură care de altfel nici nu este obligatorie conform OG 92/2003, care nu putea avea prevalentă în cauză față de norma comunitară, care interzice cu desăvârșire aplicarea taxelor vamale mărfurilor intracomunitare.
În acțiunea formulată a arătat caracterul de taxă vamală a taxei de poluare, având în vedere faptul că aceasta se aplică doar mașinilor introduse în România din oricare dintre țările lumii, inclusiv din țările comunitare, cu care România a semnat tratate și convenții care prevăd exact contrariul, respectiv anularea oricăror taxe vamale sau echivalente acestora. Această taxă nu se aplică mașinilor second-hand cumpărate în țară.
În continuare recurentul reiterează legislația comunitară aplicabilă în domeniu și care prin aplicarea acestei taxe este încălcată:
Art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene
Conform hotărârii in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară si înmatriculate aici.
Art. 90 din tratatul CE prevede:
"(1) Nici-un stat membru nu poate impune, direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite sau taxe interne care nu sunt percepute, direct sau indirect produselor naționale similare. (2) Mai mult, nici un stat membru nu poate aplica în cazul produselor privenind din alte state membre măsuri de impozitare internă de natură să asigure protecția indirectă a produselor naționale".
În speța de față, taxa pe poluare este percepută asupra automobilelo0r second - hand provenind din alte state membre, dar nu este percepută asupra - automobilelor din România.
Jurisprudența Curții de Justiție Europeană în materie este împotriva adoptării de către statele Uniunii Europene a unor măsuri discriminatorii privind instituirea unor taxe, indiferent de denumirea acestora.
În acest context Curtea a decis ca: "primul paragraf al art. 90 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând instituirea unei accize atâta timp cât valoarea accizei percepute autoturismelor second - hand mai vechi de doi ani, achiziționate dintr-un alt stat membru decât cel care a introdus acciza, excede valoarea reziduală a aceleiași accize incorporate în statul membru care a instituit acciza, în cazul României situația este și mai evidentă decât cea prezentată anterior.
Tratatul privind Uniunea Europeană de la, nr. 92//01 instituie în art. 3 că "Pentru realizarea scopurilor prevăzute la articolul 2, acțiunea Comunității cuprinde, în condițiile și în conformitate cu termenele stabilite în prezentul tratat: (a) eliminarea, între statele membre, a taxelor vamale și a restricțiilor cantitative la intrarea și ieșirea mărfurilor, precum și a oricăror alte măsuri cu efect echivalent.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in țară sau în alt stat membru UE, dacă este inmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Iar ca urmare a adoptării nr.OUG 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3(or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima data în România în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat în România. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambulul nr.OUG 208/2008 și 218/2008, potrivită căruia: Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare
În aceste condiții, nr.OUG 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (, hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Co- Srl delle finanze deilo Stato - în speță, taxă menită să descurajeze importul de banane în Italia).
Se mai poate remarca un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior: doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior, Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de fapt înmatriculării, deșți din preambulul nr.OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, Ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, "potrivit principiului [poluatorul plătește".
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, se poate constata o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe de poluare doar pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, alt6fel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
La dosar s-a depus de către pârâta T, întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca vădit neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
În motivare se arată că, prin acțiunea in contencios administrativ formulata de către reclamantul se solicita anularea actului administrativ fiscal in baza căruia a plătit taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, respectiv a deciziei nr. 106.919/07.07.2008, restituirea sumei de 3.341 lei, respectiv a sumei de 780.425 Euro la cursul BNR din 07.07.2008, plătită cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule, cu chitanța seria nr. -/07.07.2008 si obligarea paratei la plata acestei sume consolidata in euro la data plații efective, actualizata cu dobânda legala, cu cheltuieli de judecata.
Din acțiunea în contencios administrativ formulată rezultă că pentru finalizarea procedurii de înmatriculare a unui autoturism folosit marca Wolkswagen, reclamantul a achitat taxa de poluare prevăzută nr.OG 50/2008, conform chitanței seria nr. -/07.07.2008.
nvederează faptul că înțelege să invoce și pe calea prezentului recurs, ca și în prima instanță, în principal, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasiveafață de capătul de cerere având ca obiect restituirea taxei pe poluare actualizată cu dobânda legală, raportat la prevederile art. 1 din nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările si completările ulterioare, calitatea procesuala pasiva in cauza fata de acest capăt de cerere revenind exclusiv Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul in B, nr. 294, Corp A, Sector 6, in calitate de gestionar al Fondului pentru mediu.
În acest sens învederează faptul că, spre deosebire taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (taxa de prima înmatriculare), reglementată de art. 2141și următoarele din Legea nr. 571 privind Codul fiscal republicată, care se constituia venit la bugetul de stat, taxa pe poluare reglementată de nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule cu modificările și completările ulterioare NU SE FACE LA BUGETUL DE STAT ci SE CONSTITUIE LA BUGETUL FONDUL PENTRU MEDIU și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, potrivit art. 1 din actul normativ mai sus indicat. ART. 1.
(1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
În aceste condiții, având în vedere faptul că legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată în calitate de pârât și titularul dreptului sau obligației care face obiectul cauzei respective iar petitul 2 al acțiunii reclamantului privește restituirea taxei pe poluare achitată de acesta, actualizată cu dobânda legală, T nu-si justifică calitatea procesuală pasivă în cauză raportat la aceasta cerere, tocmai datorită faptului că nu este beneficiarul și gestionarul taxei respective.
Consideră temeinică și legală soluția primei instanțe cu privire la admiterea excepției inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ dată de neefectuarea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 205 și urmat, din nr.OG 92/2003 privind pr.fiscală coroborate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, având in vedere următoarele:
"ART. 205 Posibilitatea de contestare
1) împotriva titlului de creanță, precum si împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii." "ART. 7 Procedura prealabilă
1) înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim phntr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia."
Învederează faptul că, instanța de fond în mod corect a reținut că, reclamantul nu a formulat nici cerere de restituire a taxei pe poluare achitate și nici contestație prealabilă împotriva actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 106.919/07.07.2008 emisa de T, in condițiile art. 205 si urmat, din nr.OG 92/2003 privind pr.fiscală coroborate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prin care sa solicite anularea acestui act administrativ de impunere.
Totodată mai retine și caracterul imperativ al art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, concluzionând că "neefectuarea reclamatiei administrative constituie un fine de neprimire care duce la respingerea acțiunii in contencios administrativ".
Având in vedere neefectuarea procedurii prealabile obligatorii de contestare a actului administrativ fiscal de impunere, instanța de fond a respins, cu respectarea prevederilor legale, ca inadmisibila acțiunea in contencios administrativ formulata direct la instanța de judecată.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, inclusiv art. 3041Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:
Prin acțiunea in contencios administrativ reclamantul a solicitat anularea actului administrativ fiscal in baza căruia a plătit taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, respectiv a deciziei nr. 106.919/07.07.2008, restituirea sumei de 3.341 lei, respectiv a sumei de 780.425 Euro la cursul BNR din 07.07.2008, plătită cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule, cu chitanța seria nr. -/07.07.2008 si obligarea paratei la plata acestei sume consolidata in euro la data plații efective, actualizata cu dobânda legala, cu cheltuieli de judecata.
Decizia de calcul contestată reprezintă act administrativ fiscal, fiind titlu de creanță și constituie înștiințare de plată, conform mențiunilor cuprinse de aceasta.
În soluționarea contestației organul competent se pronunță prin decizie care este definitivă în sistemul căilor administrative de atac așa cum prevede art.210 Cod procedură fiscală.
După soluționarea contestației reclamantului recurent în procedură administrativă, potrivit art.218 (2) Cod procedură fiscală, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestator - la instanța de contencios administrativ competentă în condițiile legii, adică în 6 luni de la comunicare conform art.11 (1) lit. a) din Legea nr.554/2004.
Ca urmare, deciziile prin care s-au stabilit o datorie fiscală sau accesoriile la aceasta nu pot fi atacate la instanța de contencios administrativ decât după finalizarea procedurii contestației prin emiterea deciziei de soluționare.
Reclamantul nu a formulat nici cerere de restituire a taxei pe poluare achitate și nici contestație prealabilă împotriva actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 106.919/07.07.2008 emisa de T, in condițiile art. 205 si urm. din nr.OG 92/2003 privind pr.fiscală coroborate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prin care sa solicite anularea acestui act administrativ de impunere.
În ceea ce privește îndeplinirea procedurii administrative prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea constată că s-a optat pentru soluția menținerii caracterului obligatoriu al acestei procedurii, pornindu-se și de la faptul că o asemenea soluție este impusă și de noua Constituție Europeană, care consacră pentru prima dată în catalogul drepturilor fundamentale,dreptul cetățeanului la o bună administrare.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există -, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Având in vedere neefectuarea procedurii prealabile obligatorii de contestare a actului administrativ fiscal de impunere, instanța de fond a respins, cu respectarea prevederilor legale, ca inadmisibila acțiunea in contencios administrativ formulata direct la instanța de judecată, astfel că a pronunțat hotărârea recurată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fără să fie incident vreunul din motivele prev. De art. 304 pct. 8- 9. pr. Civilă, invocate de către recurent, care impun modificarea hotărârii recurate.
Curtea nu poate primi apărarea recurentului conform căreia,contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii", întrucât dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 sunt imperative, iar"neefectuarea reclamatiei administrative constituie un fine de neprimire a cererii care duce la respingerea acțiunii in contencios administrativ".
Recurentul nici în fața instanței de recurs nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile.
În raport de această soluție, Curtea omite a analiza problemele de fond invocate de către recurent.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei intimate T față de capătul de cerere având ca obiect restituirea taxei pe poluare actualizată cu dobânda legală, raportat la prevederile art. 1 din nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările si completările ulterioare, este lipsită de interes, având în vedere soluția pronunțată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 637/09.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații T și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘF. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red, /07.12.2009
Tehnodact H,C,/ 2 ex./07.12.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Tribunalul Timiș: Judecător
Președinte:Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana DumaJudecători:Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana Duma
