Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1418/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--27.07.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 1418
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘ: - -
JUDECĂTOR 1: Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana Duma
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertăților Cetățețenești împotriva sentinței civile nr. 757/12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, pârâta intimată ția Națională a Penitenciarelor ști, pârâtul intimat Penitenciarul Arad și intimatul garant Ministerul Finanțelor Publice Bucurști, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri instanța constată încheiată faza judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Arad la data de 3.02.2009 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor B, Ministerul Justiției și Libertăților și Penitenciarul Arad, plata în solidar a drepturilor bănești reprezentând echivalentul "uniformei și echipamentului specific" aferente anului 2008, drepturi neacordate și totalizând suma de 1006,03 lei, sumă actualizată în raport cu rata inflației și indexată cu dobânda legală, de la data formulării cererii prealabile - 16 ianuarie 2009; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 757/12.05.2009, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor B, Ministerul Justiției și Libertăților și Penitenciarul Arad, pentru obligarea în solidar a drepturilor bănești reprezentând echivalentul uniformei și echipamentului specific aferente anului 2008, drepturi în sumă de 1006,03 lei, actualizate cu rata inflației și indexate cu dobânda legală.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor față de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice,fără cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii atacate se arată în esență, următoarele:
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de către pârâți, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția de necompetență materială invocată de Administrația Națională a Penitenciarelor este nefondată și s-a respins întrucât raportat la obiectul cererii formulate, la valoarea drepturilor solicitate, 1006,03 lei și calitatea reclamantului funcționar public, competența materială revine potrivit art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 Tribunalului Arad Secția contencios administrativ fiscal.
Excepția de netimbrare invocată este neîntemeiată întrucât în speță sunt incidente dispozițiile Legii 110/2002 și OG 22/2001 precum și art. 117 din Legea 188/1999, cauza de față având ca obiect solicitarea unor drepturi ce decurg din raportul de muncă, astfel că potrivit art.24 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare, cererea este scutită de taxele judiciare de timbru, drept pentru care în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a din Legea 146/1997 se impune restituirea la cererea reclamantului a taxei de timbru de 4 lei și a timbrului judiciar de 0, 50 lei, ca taxă nedatorată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Administrația Națională a penitenciarelor a fost de asemenea respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit disp. art. 4 alin. 3 din Legea 500/2002 coroborat cu prevederile art. 14 alin. 3 din lege și disp. art. 21 alin. 4, ordonatorii de credite au obligația de a repartiza cât și de a aproba creditele bugetare, atât pentru bugetul propriu cât și pentru cel al subordonaților.
Atât Ministerul Justiției cât și Administrația Națională a Penitenciarelor sunt autorități supraordonate față de pârâtul Penitenciarul Arad care au obligația repartizării integrale a creditelor pentru cheltuielile de personal, în speță dovada acestui fapt revenind pârâților.
Cu privire la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice instanța a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art. 60 Cod procedură civilă, pârâta nefăcând dovada că neplata drepturilor solicitate de către reclamant se datorează Ministerului Finanțelor Publice care nu și-ar fi îndeplinit obligația prev. de art. 19 lit. f din Legea 500/2002, de aprobare a clasificațiilor bugetare. Ca atare, Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale pentru angajații altor instituții publice.
Pe fond, din actele de la dosarul cauzei instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 34 lit. c din Legea nr. 293/2004, actualizată, "funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la: c) uniformă și echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, medicamente, proteze stomatologice și dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, în mod gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și ale respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate"
Potrivit Ordinului Ministrului Justiției nr. 94/C/19 ianuarie 2009 privind aprobarea Regulamentului pentru descrierea, compunerea și modul de purtare a echipamentelor și echipamentului specific pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației naționale a penitenciarelor precum și a regulilor de acordare a drepturilor de echipament a fost abrogată.
Anexa nr. 4 din nr. 3562/2007 parte componentă a nr. 972/ pentru aprobarea Regulamentului privind compunerea și portul uniformelor și echipamentului specific pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarului.
Art. 25 alin. 2 din nr. 94/C/2009 dispune în mod expres că" restanțele în echipament se asigură cu prioritate, până la data de 30 iunie a anului următor iar în alin. 3 al aceluiași articol se prevede că "restanțele în bani se pot acorda până la sfârșitul anului următor, dacă nu a fost posibilă acordarea echipamentului la termenul legal".
Prin urmare, cum reclamantul a ridicat cu bonul de consum 4153/30.09.2008 echipament în valoare de 428,40 lei diferența de cotă ce se cuvine ca restanță aferentă anului 2008 în sumă de 1006,03 lei se poate acorda de către angajator până la data de 31.12.2009 și numai în cazul în care restanțele în echipament nu se pot asigura cu prioritate așa cum prevăd dispozițiile art. 25 alin. 2 din nr. 94/C/2009, până la data de 30 iunie 2009.
Ca atare, în considerarea adresei nr. B 1027 din data de 23.01.2004 emisă de Penitenciarul Arad din care rezultă că plata sumelor restante se face prin decizia Autorității Naționale a Penitenciarelor care pe baza comunicării sumelor restante de la Penitenciarul Arad se obligă să solicite fondurile necesare efectuării plății restanțelor pentru anul 2009, și a cadrului legal incident speței deduse judecății, instanța în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ști solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
În motivarea recursului se arată în esență, următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Penitenciarul Arad, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, reclamantul a solicitat plata drepturilor bănești reprezentând echivalentul "uniformei și echipamentului specific" aferente anului 2008, actualizate în raport cu indicele de inflație.
Prin sentința atacată, tribunalul a respins acțiunea și excepția lipsei calități procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești precum și cererea de chemare în garanție formulată de Administrația Penitenciarelor față de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Față de cele expuse, consideră că sentința primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Apreciază că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasivă invocată de către Ministerul Justiției, pentru următoarele:
Pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Conform art. 2 aliniatul 4 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor "Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național cu personalitate juridică și sediul în municipiul ști, iar la art. 7 din nr.HG 1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, se precizează:
Conducerea Administrației Naționaole a Penitenciarelor se exercită de către directorul general (3) Directorul general are calitatea de ordonator secundar de credite"
În calitatea sa de ordonator secundar de credite, Administrația Națională a Penitenciarelor elaborează și fundamentează proiectul de buget în funcție de solicitările penitenciarelor din subordinea, care sunt ordonatori terțiari de credite.
Rolul Ministerului Justiției în calitate de ordonator principal de credite este acela de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate în subordinea sa, printre care și Administrația Națională a Penitenciarelor și le înaintează Ministerului Finanțelor Publice.
După ce creditele au fost aprobate de către Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției repartizează creditele pentru bugetele instituțiilor publice din subordinea sa, acesta stabilindu-și prioritățile în utilizarea acestor fonduri.
În susținere, recurentul invocă și prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, referitoare la rolul ordonatorilor de credite.
Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare aprobate pentru Administrația Națională a Penitenciarelor, iar potrivit art. 21 aliniatul 2 din Legea nr. 500/2002, această instituție, ca ordonator secundar de credite, repartizează creditele "pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii".
Așadar, numai faptul că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite în raport cu Administrația Națională a Penitenciarelor nu poate duce la concluzia că acesta are calitate procesuală pasivă în această cauză, între angajații Penitenciarului Arad și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești neexistând nici un raport juridic.
Față de cele expuse mai sus, în baza prevederilor art. 304 punctul 9 și 3041din Codul d e procedură civilă raportat la art. 312 din Codul d e procedură civilă, recurentul solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacată în sensul admiterii excepției lipsei calității a Ministerului Justiției.
Intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, inclusiv art. 3041Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este lipsit de interes, urmând a fi respins pe acest considerent, după cum urmează:
Din interpretarea disp. Art. 299. pr. Civilă, rezultă că dreptul de a recura o hotărâre de fond aparține, în principiu numai părților, care au figurat la judecata în primă instanță și în primul rând reclamantului sau pârâtului care a pierdut procesul, iar părții adverse numai cu privire la cheltuielile de judecată.
Pentru folosirea căilor de atac este necesar ca partea să justifice un interes în modificarea hotărârii recurate.
În aplicarea acestei idei, în practică au fost considerate ca lipsite de interes și ,calea de atac exercitată de partea care a obținut câștig de cauză.
În speță, soluția pronunțată de către instanța de fond este de respingere a acțiunii reclamantului față de pârâții din dosar, dispozitivul hotărârii fiind cel ce se atacă cu cale de atac, or soluția pronunțată prin acesta este favorabilă recurentului, astfel că recursul promovat este lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 757/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații, ADMINISTAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR ȘTI, F ȘTI și PENITENCIARUL ARAD, ca fiind lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2009.
PREȘF. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./12.12.2009
Tehnodact,/2 ex./16.12.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana DumaJudecători:Maria Belicariu Răzvan Pătru Diana Duma
