Contestație act administrativ fiscal. Decizia 281/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE NR. 281
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 534/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat pentru recurentul-reclamant, cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, legal timbrat.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat pentru recurentul-reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței recurate și admiterea acțiunii sub toate cele trei capete de cerere.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că la data promovării acțiunii art. 214 Cod fiscal nu mai era în vigoare. Acest articol era în vigoare la momentul introducerii acțiunii și în baza lui a fost achitată taxa auto în martie 2008, dată la care Ordonanța de Guvern 50/2008 nu era în vigoare.
Un alt aspect avut în vedere în mod greșit de instanța de fond a fost caracterul retroactiv al Ordonanței de Guvern 50/2008, caracter nelegal, întrucât aceasta a intrat în vigoare după nașterea dreptului la acțiune și a raportului juridic aferent acestui drept.
Față de aceste considerente, având în vedere jurisprudența depusă în legătură cu această speță, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse și cu taxa judiciară de la fond.
S-au declarat dezbaterile închise cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ - fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 534/24 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice B, acțiune având ca obiect cererea reclamantei de restituire a taxei de primă înmatriculare în sumă de 6.145 lei.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantul a contestat, prin acțiune, decizia pârâtei nr. 37788/16 mai 2008 (prin care i s-a comunicat că taxa de primă înmatriculare, în sumă de 6.145 lei a fost percepută legal), solicitând restituirea acestei sume, întrucât contravine art. 90 din Tratatul Uniunii Europene.
Reclamantul a mai invocat faptul că dispozițiile nr. 50/2008 nu pot retroactiva.
Tribunalul a reținut că taxa de primă înmatriculare a fost instituită prin Legea 343/2006, care a modificat art. 2141- 2143Cod fiscal, că la data de 01 iulie 2008 a intrat în vigoare OG50/2008, care a abrogat dispozițiile menționate mai sus, prevăzând și modalitatea de restituire a taxei de primă înmatriculare.
Tribunalul a constatat că, la data promovării acțiunii intrase în vigoare OG50/2008, că instanța de judecată nu poate analiza dispozițiile art. 11 din acest act normativ- sub aspectul constituționalității, după cum nu poate analiza nici normele abrogate, considerente pentru care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. (8) și (9) și art. 312 al. (3) Cod procedură civilă, arătând că:
- instanța de fond a reținut în mod greșit că la momentul promovării acțiunii art. 2141- 2133din Codul fiscal nu mai erau în vigoare, ci dispozițiile OG50/2008, întrucât reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare, potrivit art. 2141- 2143Cod fiscal, iar acțiunea a fost promovată la data de 30 iunie 20098;
- nu au fost analizate aspecte esențiale ale cauzei, referitoare la legalitatea taxei percepute potrivit art. 2141- 2143Cod fiscal, în raport cu prevederile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene.
Pentru aceste motive, recurentul - reclamant a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, în raport de dispozițiile art. 304 pct. (8) și (9) Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Reclamantul a solicitat, prin acțiunea promovată, să se constate nelegalitatea deciziei nr. 37788/16 mai 2008, prin care i s-a comunicat de către pârâtă refuzul de restituire a taxei de primă înmatriculare în cuantum de 6.145 lei, să fie obligată pârâta la restituirea acestei sume, plus dobânda legală calculată până la restituirea efectivă și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a susținut că taxa percepută de pârâtă este nelegală, raportat la aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, având în vedere dispozițiile art. 90 din Tratatul
De asemeni, reclamantul a precizat că în speță nu au incidență dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului 50/2008, întrucât acțiunea sa este promovată înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel că se impune restituirea taxei în totalitate.
Acțiunea a fost promovată la data de 30 iunie 2008, așa cum rezultă din viza de primire cu dată certă de pe cerere.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut o situație de fapt greșită, constatând - fără temei - că la data promovării acțiunii ar fi fost în vigoare dispozițiile OUG50/2008.
OUG nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 01 iulie 2008 și nu are incidență în speță, întrucât acțiunea a fost promovată la data de 30 iunie 2008, fiindu-i aplicabile dispozițiile legale în vigoare la acea dată.
Pe de altă parte, dincolo de data promovării acțiunii, trebuie avut în vedere faptul că, în speță, reclamantul a achitat suma de 6.145 lei, cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare la data de 24 martie 2008, taxa fiind percepută în temeiul dispozițiilor art. 2141- 2143Cod fiscal.
Fiind investită cu o astfel de cerere, instanța de fond era obligată să analizeze legalitatea acestei taxe, în raport de dispozițiile legale în temeiul cărora a fost percepută, chiar dacă, până la data soluționării cauzei acestei dispoziții au fost abrogate.
Sub acest aspect, al legalității taxei percepute reclamantului în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal curtea reține următoarele:
Taxa specială, denumită "taxă de primă înmatriculare" este prevăzută de art. 2141-2143Cod fiscal, (texte de lege introduse prin Legea 343/2006, modificată prin nr.OUG 110/2006) și este stabilită în sarcina proprietarilor de mașini "cu ocazia primei înmatriculări în România".
Reclamantul a cumpărat dintr-un stat al Uniunii Europene un autoturism second - hand (potrivit contractului de intermediere și cărții de identitate a vehiculului - filele 15 - 19 fond), pentru care fost nevoit să achite taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art. 2141Cod fiscal.
Considerând nelegală impunerea fiscală, reclamantul a solicitat restituirea sumei, cererea sa fiind soluționată nefavorabil.
Curtea reține că taxa de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141- 2143Cod fiscal contravine dispozițiilor dreptului comunitar, care au aplicabilitate directă în statele membre ale și se aplică cu prioritate, potrivit art. 148 al. 4 din Constituție.
Art. 90 din Tratatul ce instituie Comunitatea Europeană, reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării libertății de circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, regula prevăzută fiind că toate statele membre trebuie să se abțină în a institui, respectiv - sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea, că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare, creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență, atunci când dă efect direct dispozițiilor comunitare (art. 90 din Tratat), să aplice procedurile naționale de așa manieră, încât drepturile prevăzute în Tratat să fie efectiv și pe deplin protejate.
E s-a pronunțat, în cauza "Ndasdi și " în sensul că o taxă de înmatriculare impusă autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru - este discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat.
Din această perspectivă, curtea constată că se impune să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de o manieră care să recunoască particularului dreptul său de a nu-i fi impusă o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a unui autoturism second - hand importat dintr-un stat membru al Uniunii.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. (1) și (3) Cod procedură civilă, curtea va admite recursul de față și va modifica în tot sentința recurată, în sensul că va admite acțiunea în parte, obligând pârâta să restituite reclamantului suma de 6.145 lei, reprezentând taxă specială de primă înmatriculare.
Întrucât reclamantul este îndreptățit la repararea integrală a prejudiciului cauzat prin perceperea unei taxe nelegale, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului dobânda aferentă sumei restituite, conform dispozițiilor art. 124 din OUG92/2003, începând cu data când reclamantul a solicitat restituirea taxei (o7. 05. 2008)și până la data restituirii efective.
În ce privește capătul de cerere privind anularea adresei nr. 37788/16 mai 2008, prin care pârâta i- comunicat reclamantului că taxa a fost percepută legal și nu poate fi restituită, curtea constată că se impune respingerea acestui capăt de cerere, întrucât adresa respectivă nu are caracterul unui act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. (c) din Legea 554/2004.
Având în vedere dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, urmează a fi obligat intimata - pârâtă să plătească recurentului - reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 2.544 lei, reprezentând taxă timbru și onorar avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ - fiscal declarat de recurentul -reclamant-împotriva sentinței civile nr. 534/24 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Modifică în tot sentința civilă nr. 534 din 24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 6.145 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, precum și dobânda aferentă acestei sume calculată conform art.214 din Codul d e procedură fiscală, începând cu data de 7.05.2008 până la restituirea efectivă.
Respinge cererea de anulare a adresei nr. 37788/16 mai 2008 a
Obligă intimata să plătească reclamantului suma de 2544 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.03.2009.
PREȘEDINTE, - - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - |
GREFIER, |
Red.
Red. St.
Tehnored. Ex. 3
13 aprilie 2009
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
