Contestație act administrativ fiscal. Decizia 310/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 310
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Alina Răescu Judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier:
***********
S-a luat în examinare recursul declarat de intimata O PRIN LEGAL împotriva sentinței nr. 771 din 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații contestatori și.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul arhivă, intimații contestatori și au depus întâmpinare, iar recurenta intimată O PRIN LEGAL a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Codul d e procedură civilă.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 771 din 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice O; s-a anulat decizia nr. 264 din 9.09.2009 și decizia de impunere din 14.07.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că petenții sunt proprietarii unui imobil situat în S- bloc.1,.4 parter, pe care l-au închiriat Societății Comerciale SRL la data de 1 martie 2009, pe o perioadă de 4 ani cu un preț de 400 de euro pe lună.
Acest contract a fost înregistrat la S la nr. - /12.03.2009, iar ulterior părțile au încheiat un act adițional pe 1 aprilie 2009, în care se arată că începând cu 1 mai 2009 se reziliază contractul de închiriere în condițiile art. 7 din contract. In acest sens reclamanții au formulat cerere către S înregistrată la nr. 19291 din 1.06.2009 susținând încetarea contractului de închiriere începând cu 1 iunie 2009.
Deoarece contractul de închiriere ce a produs venituri contribuabilului a fost înregistrat la organul fiscal potrivit art. 62, 81 și 82 din Legea nr. 571/2003, se calculează impozitul pe venitul estimat pe anul 2009.
Potrivit susținerilor petenților coroborate cu actul adițional la contractul de închiriere, este verosimilă situația relatată de aceștia în sensul că acest contract s-a încheiat pe data de 1 martie 2009, iar la data de 1 aprilie 2009, intervine actul adițional prin care părțile de comun acord reziliază contractul de închiriere cu începere de la 1 mai 2009, deoarece locatarul nu a achitat chiria.
Potrivit principiilor care reglementează impozitele și taxele prevăzute la art. 3 din codul fiscal, raportat la dispozițiile art. 88 și urm. din același cod ce privesc impozitarea veniturilor și stabilirea plăților anticipate de impozit, este necesar să fie plătit impozitul de contribuabilii care efectiv realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor.
Față de înscrisurile depuse de către reclamanți la dosar, de perioada scurtă de valabilitate a contractului de închiriere, respectiv o lună de zile, a apărut ca fiind justificată susținerea acestora că nu au realizat nici un fel de venit pe perioada pentru care s-a supus impozitarea.
In consecință pentru considerentele expuse, s-a admis contestația formulată de către reclamanți, s-a anulat decizia emisă de intimată cât și actul de impunere.
Împotriva acestei sentințe, intimata O PRIN LEGAL a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a arătat că sentința este dată cu aplicarea greșită a legii, fără a ține cont instanța de fond de reglementările legale în vigoare.
Astfel, contrar celor reținute de instanța de fond urmare a înregistrării contractului de închiriere nr. -/12.03.2009 la organul fiscal, acesta produce venituri contribuabililor ca urmare a cedării folosinței bunurilor, motiv pentru care se calculează impozit pe venit estimat pe 2009.
Legislația în vigoare nu limitează calcularea impozitului pe venit la un mimim sau maxim al perioadei cât este valabil încheiat un contract.
Nu poate fi reținută aprecierea instanței în sensul că față de perioada scurtă de valabilitate a contractului de închiriere este întemeiată susținerea contestatorilor în sensul că nu au realizat nici un venit.
Recurenta a arătat că, în raport de declarația privind venitul estimat pe anul 2009, actul adițional nr. 1 la contractul de închiriere, acte înregistrate la. S de către contribuabila, organele fiscale au procedat în mod corect la emiterea Deciziei de impunere pentru plăți anticipate.
Intimații și au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
În fapt, intimații au arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 62 alin. 1 și 2, coroborat cu art. 82 alin. 2. fiscal, contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați să realizeze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit; însă ei nu au realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de recurentă și a dispozițiilor art. 3041Codul d e procedură civilă, Curtea reține că recursul este fondat având în vedere următoarele considerente:
Intimații reclamanți au încheiat la data de 12.03.2009 un contract de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice a mun.
În cap. IV din Cod fiscal sunt reglementate veniturile din cedarea folosinței bunurilor.
Conform art. 63 din Codul fiscal un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor pe parcursul unui an, cu excepția veniturilor din arendare, datorează plăți anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art. 82 din Codul fiscal.
Ca urmare a încheierii contractului de închiriere și înregistrării acestuia la. S, în sarcina contribuabilului s-au născut obligațiile depunerii declarației privind venitul estimat, conform art. 81 alin. 2 Cod fiscal și plății anticipate a impozitului aferent conform art. 82 Cod fiscal.
Faptul că acest contract de închiriere a fost reziliat la un interval scurt de timp de la încheierea acestuia, nu exonerează contribuabilul de plata impozitului aferent chiriei pentru perioada de valabilitate a contractului, în lege nefiind stipulate excepții de la regula plății, în caz de neplată a chiriei.
Având în vedere că în perioada martie - aprilie contractul a fost în vigoare, chiar și în caz de neplată a chiriei, există posibilitatea obținerii acesteia ulterior.
Se constată astfel că, în mod eronat, instanța de fond a considerat întemeiată contestația reclamanților și a preluat susținerea acestora referitoare la neîncasarea chiriei pentru perioada în care contractul de închiriere se afla în derulare.
Față de cele arătate anterior, în temeiul art. 312 Codul d e procedură civilă, va fi admis recursul fiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Codul d e procedură civilă, va fi modificat sentința în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata O PRIN LEGAL împotriva sentinței nr. 771 din 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații contestatori și.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud. AR
2 ex/MB/18.02.2010
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Robert Emanoil Condurat, Costinel
