Contestație act administrativ fiscal. Decizia 538/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 538/2008
Ședința publică de la 29 Februarie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Rodica Filip
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr. 3624 din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat G, din cadrul Baroului M, în reprezentarea intereselor recurentei, cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul recurentei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoarea de 2 lei, aspect față de care, Curtea, constată că recursul este legal timbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că pricina este la primul termen de judecată și că la data de 27 februarie 2008 s-a înregistrat întâmpinare din partea intimatei.
Reprezentantul recurentei invederează că a studiat această întâmpinare și nu solicită acordarea unui termen. De asemenea arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită instanței admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței civile atacate cu consecința anulării deciziei nr. 31 din 14.08.2007 a M și anularea în parte a Raportului de Inspecție fiscală și a deciziei de impunere nr. 48 din 8.05.2007, în partea privind TVA-ul, cu consecința exonerării recurentei de la plata sumei de 27.055 lei TVA suplimentar și 9,097 lei majorări aferente, cu cheltuieli de judecată, pentru toate motivele invederate în recurs.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părților litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3624 din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta SRL în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, având ca obiect anularea Deciziei nr.31/14.08.2007 emisă de pârâtă, anularea Raportului de inspecție Fiscală și a Deciziei de nr.48/08.05.2007, în parte privind capitolul III pct.5, taxa pe valoarea adăugată cu consecința exonerării reclamantei de la plata sumei de 27.055 lei taxă suplimentară și 9.097 lei majorări aferente cu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta a achiziționat de la - SRL Târgu-M un imobil clădire cu anexe, situate în Tăuți, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.2566/08.09.2006.
Prin raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 03.05.2007 de organele de inspecție fiscală din cadrul BMs -a stabilit că SRL nu a făcut mențiunea "taxare inversă" pe factură, respectiv a făcut în mod greșit plata TVA-ului către vânzător.
Prin urmare organele de control au calculat TVA suplimentar în sumă de 27.055 lei și majorări de întârziere la nivelul sumei de 9.097 lei conform art.116 din OG nr.92/2003.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, reclamantei i s-a aplicat o amendă contravențională în sumă de 5000 lei pentru nerespectarea dispozițiilor art.160 alin.5 din Codul fiscal, reclamanta recunoscând săvârșirea contravenției ce i se reține în sarcină.
SRL B M nu trebuia să înregistreze în evidența contabilă TVA deductabil aferent facturilor emise de către societatea vânzătoare Tg. M, ci să evidențieze concomitent în jurnalul de cumpărături și vânzări și să o înscrie în decontul de TVA, atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă.
Organele de inspecție fiscală Tg.M, urmare a controlului efectuat a constatat că SRL nu a aplicat măsurile de simplificare prevăzute de art.160 alin.2 Cod fiscal ci a procedat greșit calculând pe facturile emise către cumpărătoarea reclamantei SRL TVA colectat.
În vederea remedierii acestor deficiențe în conformitate cu prevederile art.160 pct.8 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal s-a luat măsura rectificării operațiunilor și aplicarea taxării inverse, ocazie cu care s-a întocmit Nota contabilă nr.1/19.07.2007.
Aceasta îi dă dreptul societății vânzătoare SRL Tg. M să solicite rambursarea acestei sume din bugetul statului.
Întrucât reclamanta nu poate invoca o compensare la nivelul direcțiilor fiscale județene și municipiul Tg. M, pentru a-și reglementa raporturile cu societatea vânzătoare căreia i-a făcut eventual o plată nedatorată, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea în totalitate a sentinței civile nr.3624 din 19.11.2007 a Tribunalului Maramureș cu consecința anulării deciziei nr.31 din 14.08.2007 a Direcției Generale a Finanțelor Publice M și anularea în parte a Raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere nr.48 din 8 mai 2007, în partea privind cap.III pct.5 "taxa pe valoarea adăugată", cu consecința exonerării pârâtei de la plata sumei de 27.0055 lei TVA suplimentar și 9.097 lei majorări aferente cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În accepțiunea recurentei hotărârea primei instanțe este neîntemeiată, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.7 pr.civ. și lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
În ceea ce privește primul motiv de recurs recurenta arată că instanța nu a avut în vedere motivele de fapt și de drept invocate.
Cu privire la obligarea sa la plata unei TVA suplimentare în sumă de 27.055 lei cu majorări aferente în sumă de 9.097 lei recurenta apreciază că această măsură reprezintă o dublă impozitare, ca atare intimata nu are nici un prejudiciu și nu a făcut dovada obligației fiscale. În susținerea acestui punct de vedere reclamanta invocă prevederile art.160 alin.5 din Codul fiscal potrivit căruia recurenta este obligată să aplice taxare inversă și nu să facă plata taxei către furnizor.
C de-al doilea motiv de recurs vizează încălcarea principiului de drept al îmbogățirii fără justă cauză.
Astfel, recurenta apreciază că pentru a evita o dublă impozitare a unui agent economic, singura soluție ar fi aceea a admiterii contestației, altminteri s-ar încălca principiul de drept al îmbogățirii fără justă cauză, ceea ce este inadmisibil raportat la dispozițiile art.992 Cod civil. Atâta timp cât instanța a confirmat că impozitul reprezentând TVA se află în bugetul statului nu există nici o creanță a sa, iar atâta timp cât acest impozit nu a fost solicitat de la bugetul statului de vânzător, simpla încheiere a unei note contabile nu dă naștere la o creanță certă, lichidă și exigibilă în favoarea bugetului de stat.
Analizând recursul sub toate aspectele sale potrivit dispozițiilor art.304/1 pr.civ. precum și prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele motive:
Cu privire la primul motiv de recurs art.304 pct.7 pr.civ. se reține că viciile motivării unei hotărâri primare fie lipsa motivării, fie motivarea insuficientă, situație care nu se regăsește în speță întrucât instanța a analizat toate probele în privința cărora recurenta a invocat nulitatea, soluția la care s-a oprit instanța fiind în concordanță cu cele reținute în considerentele hotărârii.
Cu privire la primul motiv de recurs se reține că temeiul de drept este indicat atât în actul de control, în decizia emisă de către DGFP M, în întâmpinarea formulată în acest dosar, la fondul cauzei, cât și în sentința atacată. În mod constant recurenta - reclamantă susține că înțelege că potrivit art.160 alin.5, beneficiarul are obligația să aplice taxarea inversă - ceea ce nu a făcut - însă legea nu arată ce se întâmplă dacă nu s-a procedat în acest fel. Susținând acest lucru recurenta omite constant să se refere la prevederile HG nr.44/2004, art.62 pct.(12), în care se arată în mod precis cum se procedează în situația descrisă în speță.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs - faptul că modalitatea în care s-a procedat i-a încălcat principiul de drept al îmbogățirii fără justă cauză, și că aplicarea stornării reprezintă o dublă impunere a unui agent economie, se reține că recurenta înregistrând TVA aferent fiecărei facturi ca TVA deductibil în contul 4426, înregistrat și în jurnalul pentru cumpărături sumele respective - ratele plătite pentru achiziționarea imobilului - ca achiziții de bunuri care dau drept de deducere a TVA, fiind nota și cota de TVA și cuantumul acesteia.
Rezultă că societatea verificată doar a dedus TVA, diminuând plata de TVA către bugetul statului /sau mărind cuantumul TVA de rambursat de la bugetul statului.
În aceste condiții nu poate fi vorba de o dublă impozitare întrucât societatea contestatoare a plătit TVA aferent facturilor emise de SRL acestei societăți și nu bugetului de stat, iar în al doilea rând aceeași sumă pe care a plătit-o a și dedus-o, adică a obținut-o de la buget, datorită înregistrării de TVA deductibilă, conform mecanismului explicat mai sus.
Atât furnizorul cât și beneficiarul avea obligația de a aplica măsurile de simplificare aceștia trebuie să evidențieze TVA-ul aferent acestor livrări, respectiv achiziții, în jurnalele de vânzări și cumpărări concomitent și să o înscrie în decontul de TVA atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă, fără a avea loc plăți efective între cele două unități în ceea ce privește TVA.
Pentru aceste considerente raportat la dispozițiile art.312 (1) pr.civ. Curtea urmează a respinge recursul conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta B împotriva sentinței civile nr. 3624 din 19 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./18.03.2008
Președinte:Rodica FilipJudecători:Rodica Filip, Eleonora Gheța, Sergiu Leon
