Contestație act administrativ fiscal. Decizia 70/2010. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 70/2010
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac judecător
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr. 261 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă la prima, precum și la a doua strigare a cauzei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Instanța constată recursul declarat și motivat în termen, legal scutit de la plata taxei de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constatând cauza în stare de judecată a reținut cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Bacău reclamanta TRANS a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea acestuia la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 25.920 lei, cu dobânda legală.
Prin sentința civilă nr. 261/04.03.2009 a fost admisă acțiunea, cu obligarea pârâtului să restituie reclamantei suma de 25.920 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule cu dobândă legală aferentă, achitată cu chitanțele nr. 60407/13.06.2007, nr. 60406/13.06.2007, nr. 60350/12.06.2007 și nr. 60351/12.06.2007.
A fost obligat pârâtul și la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Reclamanta a achitat la Trezoreria M cu chitanțele nr. 60407/13.06.2007, nr. 60406/13.06.2007, nr. 60350/12.06.2007 și nr. 60351/12.06.2007 suma totală de 25.920 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule.
Instanța reține faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerea părților, respectiv susținerea pârâtelor care au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv Codul Fiscal, cât și susținerea reclamantei care a susținut nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, instanța constată că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).
Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
Instanța apreciind că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din Tratat, prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, prin dispozițiile art. 214(1) - 214(3) Cod fiscal va admite acțiunea, urmând a obliga pârâtul să restituie reclamantei suma de 25.920 lei achitată cu chitanțele: 60407/13.06.2007, nr. 60406/13.06.2007, nr. 60350/12.06.2007 și nr. 60351/12.06.2007 reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
În baza art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil pârâtul va fi obligat să achite și folosul nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.
În termen legal a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor, criticând sentința pentru următoarele motive:
1. nr.OUG 50/2008 și normele de aplicare aprobate prin nr.HG 686/2008 au instituit temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule;
2. în sarcina intimatului-reclamant subzistă obligația de achitare parțială a taxei auto, diferența fiind reglementată de art. 11 din nr.OUG 50/2008;
3. acordarea dobânzii legale nu are nici un temei legal și nu se poate reține culpa procesuală ca temei al acordării cheltuielilor de judecată;
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Trans a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, instanța reține următoarele:
Cu privire la competența instanței de a evalua conformitatea legislației române cu dispozițiile dreptului comunitar, Curtea amintește că în dispozitivul hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene din 9 martie 1978, dată în " cauza Administrazione delle finanze dellostato/, nr. C 106/1977 " s-a statuat că " judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau a aștepta eliminarea probabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional ".
Dat fiind această opinie a Curții de Justiție a Comunității Europene, a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, Curtea constată că este competentă să procedeze, în executarea obligației de a asigura realizarea efectului deplin al dreptului comunitar, la înlăturarea de la aplicare a oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acestuia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional.
De altfel, Constituția României statuează în mod explicit prin art. 148 al. 2 că prevederile tratatelor constitutive ale au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din invocat de reclamant constată că acestea stabilesc că " nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor similare".
În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea textelor discriminatorii și protecționiste.
Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pa piața internă și care sunt denatură similară.
Cu privire la existența impozitării discriminatorii, în speță, Curtea constată că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Esențialul acestei taxe este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară în România.
În privința reglementării interne se mai remarcă că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdus în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitatea de la 01 ianuarie 2007 inițial pentru toate autovehiculele, ulterior prin nr.OUG 110/2006 fiind restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, precizându-se categorii de persoane exceptate, cât și situații de scutire.
Prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art. 90 al. 1 din Tratat, Curtea este datoare să constate că art. 2141- 2143din Codul fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față, neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către recurentul - reclamant a fost încasată în contul bugetului statului, cu încălcarea art. 90 alin. 1 din Tratat.
Actul administrativ - fiscal vătămător pentru reclamant îl constituie însă și plata taxei speciale pentru autoturisme, iar demersul prealabil administrativ la care acesta este obligat este asigurat prin cererea de restituire a taxei depusă la. B și adresa nr. 45768/17.10.2008 a - B de refuz restituire sumă.
Sub aspectul dreptului material sunt aplicabile normele de drept material în vigoare la data realizării raportului de drept fiscal ( 12-13.06.2007 ) prin achitarea taxei, dispozițiile nr.OUG 50/2008 în vigoare începând cu 01 iulie 2008, nefiind aplicabile, conform principiului neretroactivității legii.
sumei de bani plătite necuvenit și a dobânzilor aferente trebuie să se facă potrivit dreptului național. Or, din această perspectivă, în materie fiscală sunt incidente prevederile art. 21 al. 4 și art. 124 Cod procedură fiscală, potrivit cărora în cazul în care se constată că plata sumelor a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective și a dobânzii corespunzătoare majorărilor de întârziere prevăzute de Codul d e procedură fiscală.
La baza obligației de acoperire a cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală, partea din vina căruia s-a purtat procesul trebuind să suporte cheltuielile făcute în mod nejustificat de către cealaltă parte.
Poziția de parte câștigătoare este determinată de raportul existent între conținutul obiectului acțiunii și rezultatul obținut prin hotărâre, din această perspectivă făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Observând că prima instanță a calificat corect raportul juridic dedus judecății și a făcut o judicioasă aplicare a legii, curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B,--3, județul B împotriva sentinței civile nr. 261 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă TRANS cu sediul ales la și Asociații cu sediul în B, sector 6, - Business,-,. 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.sent.
Red.
Tehnored. 4 ex.
01/03.02.2010
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Lăcrămioara