Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 72/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 72/2010
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac judecător
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 329 din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul-pârât, consilier juridic, lipsă fiind intimata-reclamantă -.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Instanța constată recursul declarat și motivat în termen, scutit de la plata taxei de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Reprezentanta recurentului-pârât solicită admiterea recursului întrucât hotărârea recurată este lipsită de temei legal.
S-au declarat închise dezbaterile.
C U RT E
- deliberând -
Prin cererea înregistrată sub nr.7145/110/8.12.2008, reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul să-i acorde începând cu data de 6.11.2006 și pentru viitor a sporul de mobilitate și a sporul de confidențialitate în procent de 25% fiecare din salariul de încadrare, pentru consilier juridic, actualizat cu rata inflației de la data efectuării plății respective, operarea acestor sporuri în carnetul de muncă, și obligarea pârâtului să prevadă în bugetul local al comunei sumele necesare pentru plata acestor sporuri.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că are calitatea de consilier juridic (funcționar public) din cadrul structurii funcționale a Consiliului Local al comunei și se încadrează în dispozițiile art.60 alin.2 din Statutul profesiei de consilier juridic, având dreptul la un spor de 50% din salariul de încadrare, reprezentând clauzele de mobilitate și confidențialitate, începând cu data angajarăă-6.11.2006, fiindu-i aplicabile în același timp și prevederile Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (art.24).
Potrivit art.6 din legea nr.514/2003, consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă. Ori, potrivit statutului profesional, deosebit de remunerația de bază stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale în temeiul art.25 și 26 din Legea nr.53/2003, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, având în vedere și faptul că prin art.16 din Legea nr.514/2003, acesta are obligația de a se deplasa la instanțele judecătorești, precum și obligația păstrării secretului profesional.
Astfel, s-a mai arătat că asigură activitățile de consultanță, asistență și reprezentare ale autorităților publice - Consiliul Local, Comisiei Locale de aplicare a fondului funciar precum și ale persoanei juridice de drept public, în favoarea cărora își exercită profesia, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină; avizează și contrasemnează acre cu caracter juridic, în condițiile legii.
De principiu, dreptul de a solicita beneficiul unor astfel de cauze se impune în mod imperativ pentru consilierii juridici, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale pe care le exercită. Cuantumul total al sporurilor solicitat de 50% este justificat, păstrând un anumit echilibru prin compensarea în mod echitabil a sarcinilor impuse în sensul mobilității consilierilor juridici și a păstrării secretului profesional. Astfel, consilierii juridici beneficiază de clauza de mobilitate în considerarea faptului că executarea obligațiilor de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă, ci presupune deplasări succesive la instanțele judecătorești din țară care au pe rol acțiuni în care Consiliul Local, Primarul și Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar figurează ca părți, așa cum dispun și dispozițiile art.13 alin.2 din Legea nr.541/2003, potrivit cărora consilierul juridic definitiv pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdicționale.
De asemenea, beneficiază de clauza de confidențialitate în considerarea faptului că aceștia intră în contact cu informații care constituie secrete de stat ori secrete de serviciu, precum și în considerarea faptelor, informațiilor sau documentelor, de care iau cunoștință în exercitarea profesiei, în condițiile legii, așa cum dispun și dispozițiile art.16 din Legea nr. 514/2003, potrivit cărora " consilierul juridic este obligat să respecte dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridică ce o reprezintă le poate avea, el este, de asemenea, obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității sale, în condițiile legii".
În sprijinul argumentației se arată faptul că și alți salariați și funcționari publici din cadrul aceleași instituții beneficiază efectiv e sporuri salariale, stabilite prin legislația specifică domeniului de activitate, Astfel, conform art. 18 alin.3 din Legea nr. 627/2002 privind auditul public intern, "auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcții în cadrul sistemului de salarizare a funcționarilor publici; totodată auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de bază brut lunar".
Ori atât timp câți alți angajați beneficiază de drepturi de aceeași natură, nu există nici o rațiune pentru care, în virtutea principiului dreptului la egalitate de șanse, consfințit prin dispozițiile art.39 alin.(1), lit.d) din Legea nr. 53/2003, consilierii juridici să nu beneficieze de sporurile de mobilitate și confidențialitate reglementate de legislația specifică activității pe care o desfășoară. În mod constant practica judiciară a admis acțiunile consilierilor juridici privind plata sporurilor de mobilitate și confidențialitate solicitate potrivit statutului profesional, pentru motivațiile arătate mai sus.
Potrivit prevederilor art.60 alin.3 din Statutul profesiei de consilier de consilier juridic, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic, respectiv începând cu data de 29.09.2004, angajatorul avea obligația de a opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea, stabilirea statutului a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridic pe care i- numit sau i-a angajat, ori în acest sens nu a fost întreprins nici un demers, deși pârâții au beneficiat de serviciul consilierilor juridici în domeniul juridic.
În drept au fost invocate dispozițiile art.16 și 24 alin-2 din Legea nr.514/2003, art.21-26 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, art.60 din Statutul profesiei de consilier juridic.
În susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 329 din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta domiciliată în O, str. - -,.11,.1,.9, jud. în contradictoriu cu pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în com., sat., jud.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei, începând cu data de 06.11.2006 și pentru viitor, sporul de mobilitate în procent de 25% din salariul de încadrare și sporul de confidențialitate în procent de 15% din salariul de încadrare actualizate cu rata inflației de la data plății efective.
A fost obligat pârâtul să consemneze în carnetul de muncă al reclamantei sporul de mobilitate și sporul de confidențialitate începând cu data de 06.11.2006 și în continuare.
A fost obligată pârâtul să prevadă în bugetul local al comunei sumele necesare plăți sporurilor menționate.
Instanța a reținut următoarele:
Reclamanta îndeplinește funcția de consilier juridic în cadrul structurii funcționale a Consiliului Local al comunei.
Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic este reglementată de Legea nr.514/2003 și Statutul profesiei de consilier juridic adoptat în anul 2004, reclamantei aplicându-i-se și dispozițiile Legii nr.188/1999 republicată, având drepturile și obligațiile prevăzute de această lege care constituie cadrul general aplicabil tuturor funcționarilor publici, care în art.46 reglementează obligația acestora de a presta secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință, în exercitarea funcției publice, în condițiile legii.
În același timp însă, reclamantei îi sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, care în art.242se menționează că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare, instituțiile și celelalte persoane juridice de drept public, va opera modificările prevăzute de lege, în încadrarea și stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe care îi au numiți sau angajați în slujba lor.
În baza acestei legi, a fost adoptat și Statutul profesiei de consilier juridic (MO 684/2004), care cuprinde norme conforme cu prevederile Legii nr.514/2003, art.60 alin.2 prevăzând pentru consilierii juridici negocierea unei prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Clauza de mobilitate este definitivă de art.25 din Codul Muncii, ca fiind acea clauză din contractul individual de muncă, prin care părțile convin ca, în considerarea specificului muncii, respectiv datorită faptului că, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă, acesta să beneficieze de prestații suplimentare în bani sau în natură.
Clauza de confidențialitate, este definită de art.26 din Codul Muncii ca fiind acea clauză prin care părțile convin ca, pe toată durata desfășurării raportului de muncă și după încetarea acestuia să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului în condițiile stabilite prin regulamentele interne, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Așadar, reclamanta are dreptul să negocieze cele două clauze, având în vedere dispozițiile art.60 alin.2, deși Statutul profesiei de consilier juridic, precum și faptul că raportat la dispozițiile art.16 din Legea nr.514/2003, aceasta are obligația de a se deplasa la instanțele judecătorești pentru a reprezenta interesul pârâtei, precum și obligația prestării secretului profesional.
Sporul de confidențialitate a fost prevăzut și de OG nr.6/2007 modificată prin OG nr.9/2008 privind drepturile salariale și alte drepturi de care beneficiază funcționarii publici care prevede însă că acesta se acordă în procent de până la 15%.
Față de dispozițiile art.60 alin.2 din Statutul profesiei de consilier juridic, conform cărora cele două sporuri se stabilesc prin negociere, prin care părțile să-și exprime acordul de voință, instanța constată că obligația pârâtei își are izvorul în lege, în speță Legea nr.514/2003 și Statutul consilierilor juridici, deci indiferent de existența sau nu în actul de autoritate de numire a acestor clauze, ele trebuie respectate de ambele părți, prin efectul legii.
Cum, consilierii juridici pot avea atât calitatea de funcționar public cât și de angajat în temeiul unui contract de muncă, rezultă din interpretarea teleologică a legilor în materie, că negocierea se referă la situația contractelor de muncă cu un angajator privat, deoarece negocierea nu este de esența unui raport de autoritate, cu atât mai mult cu cât aceste obligații sunt reiterate și în Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public.
Cum de esența dreptului este că oricărei obligații îi revine corelativ și un drept, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să acorde reclamantei un spor de mobilitate în procent de 25% din salariul de încadrare și un spor de confidențialitate în procent de 15% din salariul de încadrare, începând cu data de 6.11.2006 și pentru viitor, actualizate cu rate inflației de la data plății efective conform art. 1084 Cod civil.
Împotriva sentinței nr. 329/2009 a declarat recurs Consiliul Local al comunei criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, se arată că intimatei nu i se pot acorda drepturile solicitate deoarece în perioada 2006 - 2007 avut funcția de consilier juridic debutant fiind salarizată potrivit OG3/2006 și OUG24/2000, fiind personal din sectorul bugetar, negocierea nefiind posibilă, iar începând cu 01.01.2008 intimata a fost numită în funcția publică de consilier juridic asistent, salarizarea făcându-se potrivit Legii nr. 188/1999 și OG6/2007. Face trimitere recurenta la dispozițiile art. 7, 18 din Legea nr. 7/2004 din Codul d e conduită a funcționarilor publici și art. 87, 43, 45, 46 din Legea nr. 188/1999.
Se mai arată că în perioada 6.11.2006 - 1.01.2008 intimata în calitate de consilier juridic debutant nu a avut competența de a pune concluzii în instanță, motiv pentru care sporul de mobilitate și confidențialitate nu se justifică.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului arătând că potrivit art. 60 din statutul profesiei de consilier juridic, consilierul juridic are dreptul la o remunerare de bază stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statutul de salariat sau conform legilor speciale, consilierul putând negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate. Totodată se arată că potrivit art. 20 din Legea nr. 53/2003, clauzele de mobilitate și confidențialitate sunt considerate clauze specifice ce pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă, cele două clauze fiind definite prin art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003. Apreciază intimata că acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 514/2003 și statutul profesiei de consilier juridic nu vine în contradicție cu prevederile Legii 188/1999 în cazul consilierilor juridic care au și calitatea de funcționari publici, iar potrivit alin. 2 din art. 31 al Legii 188/1999 funcționarii pot beneficia de prime și alte drepturi.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din perspectiva dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este fondat, urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
În materia salarizării normele ce reglementează drepturile ce se acordă funcționarilor publici sunt de strictă interpretare, instanța neputând acorda alte drepturi decât cele prevăzute de lege fără a se substitui legislativului.
Începând cu data de 1 ianuarie 2008 reclamanta-intimată a fost numită în funcția publică de consilier juridic, numirea făcându-se în temeiul art. 111,62,47 din Legea nr. 188/1999.
Prin decizia 78 din 5 noiembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă a statuat că " dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006 raportate la dispozițiile art. 60 alin. 1 și 2 din statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 ( fost 29) și 117 ( fost 93) din Legea nr. 188/1999 se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statutul de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, în condițiile prevăzut de art. 25 și 26 din Codul Muncii.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că funcționarilor publici nu le sunt aplicabile dispozițiile din Codul Muncii câtă vreme dreptul comun aplicabil funcționarilor publici îl constituie Legea cadru nr. 188/1999. Cum potrivit art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, deciziile pronunțate în recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, pentru perioada 2008 și în continuare ( perioada în care reclamanta a fost numită în funcția publică de consilier juridic ) Curtea este ținută a da eficiență deciziei nr. 78/2007 a Din această perspectivă urmează a reține ca întemeiate apărările invocate de recurent în sensul că sunt aplicabile doar dispozițiile ce reglementează salarizarea funcționarilor publici, respectiv <<<legea nr. 188/1999, OG 6/2007. Pe cale de consecință,instanța va înlătura apărările invocate de intimată în sensul că s-ar aplica dispozițiile din Codul Muncii ( art. 25,26 ) și cele din statutul profesiei de consilier juridic ( art. 60).
În materia salarizării funcționarilor publici dreptul comun este reglementat de Legea nr. 188/1999, iar caracter special au legile temporare care au reglementat elementele sistemului de salarizare până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare, respectiv OUG82/2004, OUG92/2005, OG2/2006, OG6/2007, OG9/2008. Acest din urmă act normativ care reglementează sistemul de salarizare pentru anul 2008 nu menționează în cuprinsul său acordarea celor două sporuri solicitate de reclamantă.
În ce privește perioada 2006- 2008, se reține că reclamanta nu a fost numită în funcție publică ci a avut raporturi de muncă ce s-au născut în baza contractului individual de muncă. Pentru această perioadă, decizia nr. 78/2007 nu are incidență, dezlegând numai problema de drept ce viza consilierii juridici numiți în baza Legii nr. 188/1999 ( cum a fost reclamanta începând cu 1 ianuarie 2008).
Deși și-a exercitat raporturile de muncă ca salariat în accepțiunea art. 3 alin. 2 din Legea nr. 514/2003 și teoretic potrivit art. 60 alin. 1 din statutul profesiei de consilier juridic ar fi putut negocia cu privire la cele două clauze suplimentare. Curtea reține că însuși contractul individual de muncă nu permitea negocierea acestor sporuri. Astfel, la lit. J " salarizare " părțile au prevăzut că salariul lunar brut cuprinde salariul de bază, sporul de vechime, alte adaosuri care se stabilesc și se acordă conform actelor normative care reglementează sistemul desalarizare în sectorul bugetar.Așadar, reclamanta a avut calitatea în perioada 2006 - 2008 de salariat în sistemul public, făcând parte din categoria personalului bugetar pentru perioada reclamată fiind incidente dispozițiile OG3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual. În OG3/2006 la art. 13 este reglementat sporul de confidențialitate pentru personalul contractual din aparatul de lucru al guvernului și al Ministerului Integrării Europene, precum și personalului contractual căruia prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor. La alin. 2 al art. 13 legiuitorul a prevăzut că atât categoriile de personal contractual cât și cuantumul sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. nr.OG 3/2006 nu cuprinde dispoziții referitoare la sporul de mobilitate.
În cauză, ordonatorul principal de credite nu a dispus plata sporului de confidențialitate și nu a negociat acest spor, situație față de care reclamanta în ipoteza în care aprecia că refuzul conducătorului unității este nejustificat putea sesiza instanța cu privire la acest aspect. Pe de altă parte, instanța găsește întemeiate apărările recurentului în sensul că în sistemul public de salarizare ordonatorii de credite nu pot negocia peste limita prevăzută de dispozițiile legale aplicabile câtă vreme salariile și sporurile pentru personalul contractual din sectorul bugetar sunt reglementate de legiuitor.
În ipoteza în care reclamanta era salariată în sistemul privat putea solicita angajatorului negocierea celor două clauze prevăzute de art. 60 din statutul profesiei de consilier juridic. Împrejurarea că alin. 3 al art. 60 prevede că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare statutului profesiei de consilier se vor opera modificările cu privire la salarizare, încadrare, drepturi și obligații nu conduce automat la concluzia acordării și plății clauzii de mobilitate și confidențialitate. Câtă vreme legislația privind salarizarea în sistemul bugetar nu prevede acordarea acestor drepturi, iar art. 60 alin. 2 are caracterul unei norme supletive și nu imperative, textul prevăzând " se poate negocia", curtea apreciază că obligarea la plata celor două sporuri este rezultatul aplicării și interpretării greșite a legii, devenind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în comuna, sat, județul împotriva sentinței civile nr. 329 din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în O, str. - -,. 11,. 1,. 9, județul
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. sent.
Red. Ch.
Tehnored. 5 ex.
27.01/2.02.2010
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Lăcrămioara
