Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 328/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--02.07.2009

SENTINȚA CIVILĂ NR.328

Ședința publică din 28.10.2009

PREȘEDINTE: Diana Duma

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta " " L T, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Administrația Finanțelor Publice T și Ministerul Economiei și Finanțelor B, având ca obiect excepția de nelegalitate act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâților Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Ministerul Finanțelor Publice, lipsă fiind celelalte părți

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtelor depune delegație.

Instanța acordă cuvântul părții prezente pe excepția de nelegalitate invocată de reclamantă.

Reprezentantul pârâților Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Ministerul Finanțelor Publice solicită respingerea acestei excepții pentru motivele din întâmpinarea depusă la dosar.

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș din data de 06.03.2008 reclamanta " " T, a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct.3, cap. II, din Ordinul nr.1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, în raport cu prevederile art.124 și art.120 din Codul d e procedură fiscală.

În susținerea cererii, reclamanta arată că dispozițiile pct.3, cap. II din nr.1899/2004, în raport cu prevederile art.124 și art.120 Cod procedură fiscală sunt nelegale întrucât adaugă la legea primară și restrânge, în mod abuziv, obiectul sumelor de rambursat/restituit cât și al majorărilor de întârziere datorate contribuabilului de la bugetul de stat.

Se menționează că în acord cu dispozițiile constituționale cuprinse în art.108, a dispozițiilor art.75 și art.76 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerelor se emit pe baza și în executarea legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului. Se precizează că aceste acte trebuie să se limiteze la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise. Nu se pot încălca astfel ierarhia și forța juridică a actelor normative, în sens contrar fiind vorba de o nelegalitate.

Or, după cum se poate observa dispozițiile pct.3, cap. II din nr.1899/2004 modifică sfera legislației primare, și anume a dispozițiilor art.124 și art.120 din Codul d e procedură fiscală, în sensul adăugirii la aceste din urmă dispoziții.

Se arată că în art.124 din Codul d e procedură fiscală, legiuitorul prevede în mod expres data scadentă de la care contribuabilii au dreptul la dobândă cât și modalitatea acordării dobânzilor, în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, singura restricție impusă fiind existența unei cereri din partea contribuabilului în acest sens. ( "(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.2 sau la art.70, după caz. Acordarea dobânzilor astfel acumulate se face la cererea contribuabililor".).

Se învederează că, condiția suplimentară impusă prin Ordinul nr.1899/2004, și anume "dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operațiunii de compensare care se înmulțește cu numărul de zile determinate conform pct.2 și cu nivelul dobânzii prevăzute la art.115 alin.5 din nr.OG92/2003, republicată" reprezintă o adăugare nelegală la legea în aplicarea căreia a fost emis, excedând cadrul stabilit de Codul d e procedură fiscală. Mai mult, potrivit art.124 alin.2 din Codul d e procedură fiscală "Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori" iar potrivit art.120 din Codul d e procedură fiscală "Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv".

Prin încheierea din 08.09.2008, dată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa sesizat Curtea de Apel Timișoara în vederea soluționării excepției invocate.

Legal citată, pârâta Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea ca inadmisibilă a excepției invocate de către reclamantă. Totodată a invocat în cuprinsul întâmpinării excepția lipsei calității procesuale pasive a T, calitatea procesuală aparținând

În considerentele întâmpinării se arată că emitentul actului atacat trebuie citat în calitate de pârât. Se menționează că art.4, după modificarea legislativă intervenită prin Legea nr.262/2007, exclude din sfera excepției de nelegalitate actele administrative cu caracter normativ, această procedură rămânând rezervată pentru actele administrative cu caracter individual.

Se precizează că Ordinul nr.1899/2004 este un act normativ, astfel că nu poate constitui obiect al excepției de nelegalitate.

Legal citat, emitentul actului T, în reprezentarea a formulat întâmpinare, solicitând în principal respingerea excepției invocată ca fiind inadmisibilă iar pe fond respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Se învederează că actul a cărui nelegalitate se invoca este întocmit în conformitate cu dispozițiile legale în executarea cărora a fost adoptat.

Reclamanta a depus la dosar, la data de 07.11.2008, prin serviciul registratură răspuns la întâmpinările formulate, solicitând respingerea excepțiilor invocate de către pârâți prin întâmpinări și admiterea cererii formulate, astfel cum a fost motivată.

În considerentele întâmpinării se arată că, în acord cu art.4 din Legea nr.554/2004 Ordinul nr.1899/2004 este un act normativ, astfel că nu poate constitui obiect al excepției de nelegalitate.

Prin sentința civila nr.15/19.01.2009 Curtea de Apel Timișoaraa respins excepția de nelegalitate invocata ca fiind inadmisibila.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta.

Prin decizia civila nr.1891/01.04.2009 ICCJ a admis recursul, a casat sentința atacata si a trimis cauza Curții de Apel Timișoara pentru a fi soluționata pe fond, apreciind ca excepția de nelegalitate poate fi invocata împotriva oricărui act administrativ unilateral, fie el individual sau normativ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții la data de 02.07.2009.

Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:

Prin cererea formulată de către reclamantă aceasta a invocat excepția de nelegalitate a pct.3 cap. II din Ordinul nr.1899 din 22 decembrie 2004 emis de Ministrul Finanțelor Publice, pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

În motivare, reclamanta a învederat că dispozițiile pct. 3 din cap II al nr.1899/2004 sunt nelegale întrucât adaugă la legea primară și restrânge, în mod abuziv, obiectul sumelor de rambursat/restituit cât și al majorărilor de întârziere datorate contribuabilului de la bugetul de stat.

Astfel, a susținut că în art.124 din Codul d e procedură fiscală, legiuitorul prevede în mod expres data scadentă de la care contribuabilii au dreptul la dobândă cât și modalitatea acordării dobânzilor, în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, singura restricție impusă fiind existența unei cereri din partea contribuabilului în acest sens. ( "(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.2 sau la art.70, după caz. Acordarea dobânzilor astfel acumulate se face la cererea contribuabililor".).

Se învederează că, condiția suplimentară impusă prin Ordinul nr. 1899/2004, și anume "dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operațiunii de compensare care se înmulțește cu numărul de zile determinate conform pct.2 și cu nivelul dobânzii prevăzute la art.115 alin.5 din nr.OG92/2003, republicată" reprezintă o adăugare nelegală la legea în aplicarea căreia a fost emis, excedând cadrul stabilit de Codul d e procedură fiscală. Mai mult, se arată că în acord cu art.124 alin.2 din Codul d e procedură fiscală "Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori" iar potrivit art.120 din Codul d e procedură fiscală "Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv".

Pentru a analiza legalitatea dispozițiilor menționate mai sus, Curtea va trece în revistă reglementările legale incidente în cauză.

Curtea constată că prin nr.1899/2004 s-a aprobat procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

În capitolul I se reglementează procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, făcându-se mențiunea expresă a etapelor necesare în vederea restituirii acestor sume. Se arată că sumele care se restituie contribuabililor sunt cele prevăzute la art. 112 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată și că restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.

În capitolul II din același act normativ se regăsesc norme care reglementează procedura de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

Se arată la punctul 1 că pentru sumele nerestituite sau nerambursate în termenul prevăzut de art. 199 alin. (1) și (2) sau de art. 112 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă conform dispozițiilor art. 119 din aceeași ordonanță.

La punctul 2 se arată că dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la pct. 1 sau a celui prevăzut la cap. I pct. 4 alin. (3), după caz, până în ziua înregistrării, inclusiv, a operațiunii de compensare și/sau a operațiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferențe rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu excepția impozitului pe venit.

La punctul 3 al acestui capitol, a cărui nelegalitate se invocă în speța de față, se statuează că "dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operațiunii de compensare, care se înmulțește cu numărul de zile determinate conform pct. 2 și cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 115 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată".

Curtea constată că legiuitorul a menționat la punctele 8 și urm. modul în care se acordă dobânda cuvenită. Astfel fiind, s-a statuat că "dacă contribuabilul înregistrează la data plății dobânzilor obligații fiscale restante, sumele reprezentând dobânzi cuvenite acestuia se vor plăti numai după efectuarea compensării acestor obligații. În cazul în care suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale acestuia, se efectuează compensarea până la concurența sumei reprezentând dobânda, conform art. 112 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată. Organul fiscal competent întocmește în 3 exemplare nota de compensare privind efectuarea acestei operațiuni, care va avea circuitul și destinația prevăzute la cap. 1 pct. 6 alin. (4), (5) și (6). Atunci când suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mare decât suma reprezentând obligațiile fiscale restante ale acestuia se efectuează compensarea până la concurența obligațiilor fiscale restante, diferența rezultată restituindu-se acestuia potrivit dispozițiilor art. 112 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată. În această situație se întocmește în 3 exemplare nota de restituire, circuitul și distribuirea acestui document fiind aceleași cu cele ale notei de compensare". Totodată s-a stabilit ca dacă contribuabilul nu are obligații fiscale restante și nu a solicitat compensarea cu obligații fiscale viitoare, organul fiscal competent restituie acestuia suma reprezentând dobânda cuvenită.

Dispozițiile pct.3 din cap. II al nr.1899/2004 trebuie interpretate prin coroborare cu dispozițiile art. 117 alin 6 si art. 122 alin 1 din OG nr.92/2003 republicată.

Astfel fiind, în acord cu dispozițiile art. 117 alin 6 din OG nr.92/2003 "dacă debitorul înregistrează obligații fiscale restante, sumele prevăzute la alin. (1) și (2) se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod". În articolul 122 din același act normativ este reglementată situația în care se acordămajorări de întârziere în cazul compensării. Prin urmare se arată în articolul invocat că "în cazul creanțelor fiscale stinse prin compensare, majorările de întârziere se datorează până la data stingerii inclusiv, astfel:

a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;

b) pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operației de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent;

c) pentru compensările efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire".

În alineatul 2 al aceluiași articol se arată că în cazul în care în urma exercitării controlului sau analizării cererii de compensare s-a stabilit că suma ce urmează a se compensa este mai mică decât suma cuprinsă în cererea de compensare, majorările de întârziere se recalculează pentru diferența rămasă de la data înregistrării cererii de compensare".

În speța de față Curtea constată că reclamanta a informat prin adresa nr.71402/14.09.2007 că dobânda se calculează numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită după efectuarea operațiunii de compensare.

Prin coroborare cu aceste prevederi legale, dispozițiile pct.3 din cap II al nr.1899/2004 stabilesc natura sumelor asupra cărora se va calcula dobânda, respectiv se va calcula doar asupra acelor sume care au fost aprobate a fi restituite sau rambursate și care au rămas de restituit sau de rambursat după efectuarea operațiunii de compensare. Dispozițiile menționate nu fac altceva decât să detalieze normele cuprinse în OG nr.92/2004 privitoare la aceeași problemă, astfel cum le-am expus mai sus.

Astfel fiind, dacă se constată că sumele aprobate a fie restituite au un cuantum mai mic decât cuantumul obligațiilor fiscal neactivate ale unui contribuabil, acestuia nu i se vor putea calcula dobânzi, întrucât în urma operațiunii de compensare nu mai rămâne un plus de sume de restituit cărora se aplică dispozițiile pct.2 din Cap II al nr.1899/2004.

Curtea constată că dispozițiile de la pct.3 din cap II din nr.1899/2004 sunt în acord normele cuprinse în OG nr.92/2003 și nu conțin soluții contrare prevederilor conținute în acest act normativ, dimpotrivă analizând în detaliu procedura de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, prin raportare la dispozițiile art.117 și 122 din OG nr.92/2004, astfel cum s-a arătat mai sus.

Reținând cele expuse, Curtea va respinge excepția de nelegalitate a prevederilor pct.3 cap. II din nr.1899/2004 ca fiind inadmisibilă, în virtutea art.4 din Legea nr.554/2004.

Curtea va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de către reclamanta " " L, cu sediul în T,-, Jud. T în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice T, cu sediul în T, Bulevardul -, nr.2. județ T, Administrația Finanțelor Publice T, cu sediul în T, Calea, nr.2. județ T și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, județ I având ca obiect excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct.3, cap. II, din Ordinul nr.1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2009.

PREȘEDINTE

- - GREFIER

- -

Red./10.11.2009

Tehnored./11.11.2009

Ex.2

Emis 5 comunicări

- reclamanta - " " T, - T,-, jud. T

- reclamanta - " " T, - T,-, jud. T

- pârât 1 - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, - T,- A,

- pârât 2 - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, - T, Calea nr.11 A,

- pârât 3 - MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, - B,-, Sector 5

Președinte:Diana Duma
Judecători:Diana Duma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 328/2009. Curtea de Apel Timisoara