Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 934/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 934/R-Cont
Ședința publică din 14 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâțiiCONSILIUL JUDETEAN, cu sediul în Pitești,-, județul A șiDIRECȚIA GENERALĂ PENTRU ADMINISTRARE, ÎNTRETINERE ȘI REPARAȚII DRUMURI ȘI PODURI JUDEȚENE,cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.160/CA din 8 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B,-, sector 2 și intimatele-pârâteCOMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIARși COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul declarat de Consiliul județean A, este legal timbrat, prin anularea chitanței nr.17440/6.10.2009, în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
Recursul declarat de Direcția Generală Pentru Administrare, Întreținere și Reparații Drumuri și Poduri Județene A, este legal timbrat, prin anularea chitanței nr.17441/6.10.2009, în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei, au avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Constată că prin încheierea din data de 23 mai 2009, Judecătoria Costeștia sesizat Tribunalul Argeș cu soluționarea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.0047/11 mai 1999 emis de Consiliul Județean A, formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții Comisia Locală și Comisia Județeană A pentru aplicarea Legii fondului funciar, Consiliul Județean A și Direcția Generală pentru Administrare, Reparații Drumuri și Poduri
În motivarea excepției de nelegalitate s-a susținut că prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate evocat, Consiliul Județean Aaa tribuit în proprietate suprafața de 110.535,61 mp. în care este inclus și terenul în suprafață de 5.000 mp. pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului, care prin acțiunea adresată Judecătoriei Costeștia solicitat obligarea celor două comisii să-l pună în posesie.
Tribunalul Argeș, Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.160/CA/8 mai 2009 admis excepția și a constatat nelegalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în discuție.
Ca să pronunțe această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.1479/1 februarie 1995, pronunțată de Judecătoria Pitești, devenită irevocabilă, s-a reconstituit drept de proprietate autoarei reclamantului, pentru suprafața de 5,92 ha. situată în comuna, sat, județul
Prin acțiunea înregistrată la data de 20 decembrie 2007, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Comisia Locală de Fond funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar A să-l pună în posesie pe suprafața de 5.000 mp. ce face parte din terenul de mai sus, cuprinsă și în certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr.-.0047/11 mai 1999.
Instanța de fond a reținut că emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în acest mod, s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.III din Legea nr.169/1997 modificată prin Titlul V din Legea nr.247/2005, care prevăd că actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localității, terenuri pentru care s-au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată, își suspendă efectele cu privire la acestea, până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.
În consecință, a apreciat că se impune ca în baza art.4 din Legea nr.554/2004 să fie admisă excepția de nelegalitate, constatându-se nelegalitatea actului administrativ contestat, certificatul de atestare a dreptului de proprietate, cu privire la terenul în litigiu în suprafață de 5.000 mp. situat în comuna, sat, județul
Pârâtul Consiliul Județean Aad eclarat recurs împotriva sentinței menționate pe care a criticat-o în sensul motivelor prev.de art.304 pct.5 și 9, precum și art.3041Cod procedură civilă, după cum urmează:
Efectuarea probei cu expertiza tehnică dispusă în cauză, s-a făcut fără citarea sa și a celorlalți pârâți, însă instanța cu încălcarea art.108 alin.1 Cod procedură civilă, coroborat cu art.105 alin.2 și art.108 alin.3 Cod procedură civilă, i-a respins excepția nulității raportului de expertiză și a acordat cuvântul pe excepția de nelegalitate, încălcându-i dreptul la apărare.
În aceeași ordine de idei, nu a pus în discuție cererea sa prin care a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și nu a făcut mențiuni în acest sens în încheierea de ședință.
Așa fiind, criticile formulate se încadrează în motivul prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
În legătură cu excepția de nelegalitate, a susținut că instanța a reținut încălcarea dispozițiilor art.III alin.1^1 din Legea nr.169/1997, așa cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005, fără a observa că acestea nu erau în vigoare la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, aceste dispoziții legale nu-și găsesc aplicabilitatea în cauză, deoarece certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu este un act administrativ, de trecere a unui teren în domeniul public sau privat al statului sau al localității. Potrivit dispozițiilor nr.HG1834/1991, privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de unele societăți comerciale cu capital de stat, modificată și completată, certificatele de atestare a dreptului de proprietate, se eliberează societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora pentru terenurile aflate în patrimoniul lor și în măsura în care le sunt necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate.
Deosebit, legea nu prevede cauze de nulitate ale actului administrativ, ci doar de suspendare a efectelor sale până la soluționarea cererii de comisia de fond funciar, așa că în mod greșit instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art.III din Legea nr.169/1997, încălcând dispozițiile art.4 alin.2 din Legea nr.554/2004, în spiritul motivului de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral, cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza.
Excepția de nelegalitate, așa cum a fost reglementată prin textul evocat, constituie un mijloc procesual de apărare, supus unor norme speciale de procedură de imediată aplicare, în cadrul căreia instanța verifică pretinsele motive de nelegalitate ale actului administrativ, susceptibile să influențeze soluționarea cauzei pe fond.
Rezultă că excepția prevăzută de art.4 din Legea nr.554/2004, este o procedură incidentală ce se poate derula numai în cadrul unui alt proces, însă privește exclusiv verificarea legalității actului administrativ în discuție.
Așa fiind, invocarea neregularității unui act de procedură, respectiv necitarea părților, ce atrage consecința nulității unei probe administrate în acest mod, expertiza tehnică, efectuată pentru lămurirea aspectelor privind fondul cauzei, nu poate fi primită în legătură cu soluționarea excepției de nelegalitate.
Prin urmare, primul motiv de recurs este nefondat.
În ce privește al doilea motiv de recurs, susținerea că excepția de nelegalitate nu poate fi primită prin invocarea dispozițiilor art.III alin.1 din Legea nr.169/1997, așa cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005, deoarece acestea nu erau în vigoare la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 11 mai 1999, nu este fondată.
Textul citat prevede că actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților, terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată, își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor deja intrate în circuitul civil, iar după validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.
Prin urmare, chiar dacă actul administrativ cercetat a fost emis înainte de adoptarea acestei dispoziții prin Legea nr.247/2005, este supus acesteia cu condiția să fie vorba despre un act administrativ de trecere în domeniul public sau privat al statului sau al localităților, privind terenuri pentru care s-au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
În cauză, textul citat nu se aplică însă, pentru că prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu s-a trecut în domeniul public sau privat al statului sau al localităților un teren, actul fiind emis în aplicarea nr.HG834/1991 pentru stabilirea și evaluarea unor terenuri pe care le dețineau deja în patrimoniul lor societățile comerciale cu capital de stat, la data înființării lor.
Ca atare, terenul în litigiu se afla în administrarea și prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate i-a fost dat pentru desfășurarea activității, conform obiectului ei de activitate, nefiind vorba în nici un caz de trecerea terenului în domeniul public sau privat al statului sau al localității.
Deosebit, chiar dacă printr-un act administrativ, terenul pentru care reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, ar fi trecut în domeniul public sau privat al statului sau al unei localități, actul în sine nu este nul, dispoziția legală invocată prevăzând doar suspendarea efectelor acestuia până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar.
În concluzie, apreciind nelegalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate analizat, cu consecința admiterii excepției de nelegalitate, instanța de fond a încălcat legea, așa că în baza art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica sentința, iar pe fond va respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâții CONSILIUL JUDETEAN, cu sediul în Pitești,-, județul A și DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU ADMINISTRARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII DRUMURI ȘI PODURI JUDEȚENE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.160/CA/8 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul, domiciliat în B,-, sector 2 și pârâtele COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR.
Modifică sentința, iar pe fond respinge cererea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./15.10.2009
GM/9 ex.
Jud.fond:
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu
